La Alba Iulia a început vineri un nou sezon de reconstituire istorică. Este vorba despre reprezentații cu Garda Națională de la Alba Iulia și Personalitățile Unirii.

Reenactorii vor fi prezenți în fiecare vineri, de la ora 17.00 pe esplanada Sălii Unirii, până la 1 Decembrie. Proiectul, susținut de Primăria Municipiului Alba Iulia cu sprijinul Muzeului Național al Uniri Alba Iulia, își propune să promoveze atât actul de la 15 octombrie 1922, Încoronarea, cât și Marea Unire de le 1 Decembrie 1918, ambele momente având loc la Alba Iulia.

Vezi și Noaptea Cercetătorilor, la Alba Iulia. PROGRAMUL activităților de astăzi, la Muzeul Național al Unirii și Museikon

Garda Națională de la Alba Iulia

Excelenta organizare militară a grupului de soldați a constituit unul dintre argumentele forte pentru care Alba Iulia a fost aleasă ca loc pentru Marea Adunare Națională ce avea să hotărască unirea Transilvaniei cu României.

Cei mai mulți gardiști ai acesteia au fost recrutați dintre soldații proaspăt întorși de pe front. În lipsa altor structuri din Transilvania după dezmembrarea Imperiului austro-ungar, rolul gărzilor naționale a fost cu atât mai important.

Garda Națională de la Alba Iulia a fost pusă sub comanda unui sfat militar de 12 persoane, în frunte cu căpitanul I.F. Negruțiu, membru în Consiliul Național Român al comitatului, și cu căpitanul Florian Medrea. La data înființării, 4 noiembrie, avea 120 de soldați, număr care va spori la 800 în săptămânile următoare.

Condusă în epocă de căpitan Florian Medrea, Garda s-a dizolvat în primăvara anului 1919. Cei mai mulţi gardişti au fost recrutaţi dintre soldaţii proaspăt întorşi de pe front.

Garda Națională de la Alba Iulia este compusă din voluntari albaiulieni care dau viață formațiunii de soldați români transilvăneni care a contribuit la buna desfășurare a evenimentelor de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

Trupa de reenactment de la Alba Iulia a apărut în anul 2016 în urma unui proiect câștigat de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în sesiunea de finanțare a Administrației Fondului Cultural Național. Pe lângă reconstituirea echipamentelor și executarea unor manevre militare specifice, scopul formațiunii este acela de a prezenta publicului informații legate de istoria Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Personalități din istoria românilor

Publicul va vedea personaje precum Regele Ferdinand, Regina Maria sau primul primar român al orașului Alba Iulia, Camil Velican.

Noaptea Cercetătorilor Europeni este sărbătorită astăzi și la Alba Iulia. Muzeul Național al Unirii și Museikon își deschid porțile pentru vizitatori.

Între orele 17.00 și 22.00, vizitatorii sunt așteptați la Noaptea Cercetătorilor Europeni, să ia parte la o călătorie în lumea fascinantă a științei, pentru a lua parte la experimente inedite, prezentări captivante și concursuri cu premii atrăgătoare, transmit organizatorii.

Ateliere la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

La Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, vizitatorii vor avea ocazia să participe la o serie de ateliere interactive, din care aceștia vor putea învăța mai multe despre diverse meserii din perioada orașului antic Apulum. Publicul va putea participa la atelierul de realizat opaițe romane din lut.

În câteva minute, vizitatorii pot învăța mai multe despre instrumentele antice de scris la Officina Scriptoria, despre monedele antice la OfficinaMonetaria sau despre echipamentele militare romane.

Tot aici, cei mici împreună cu cei mari își pot confecționa propriile jucării din materiale reciclabile, pot reconstitui imagini din istoria orașului, încercând 7 puzzle-uri istorice sau pot participa la Commediadell’Arte, atelierul de teatru.

Activități la Museikon

Arta și istoria se vor împleti și vor provoca vizitatorii de la Museikon să participe la activități dintre cele mai interesante. Experimentul artistic inedit cu care specialiștii îi așteaptă pe vizitatori îi va învăța pe toți cei curioși cum se realizează o lucrare de artă colectivă.

Tot la Museikon se vor desfășura ateliere de obținere a unor pigmenți și cerneluri din materie primă locală, cu componentă practică, dar și documentară. Cu ocazia Anului Centenarului Încoronării, au fost pregătite ateliere de pictură, de gravură și ateliere creative, ce vor pune accentul pe cunoașterea personalităților și faptelor regilor.

Mai mult, participanții vor putea afla mai multe despre Ars Calligraphica în atelierul de scris și artă caligrafică, atelier ce invită publicul într-o călătorie în timp și spațiu, care îi va transpune pe vizitatori în vremuri de poveste.

De luni, 3 octombrie, românii pot investi în titluri de stat Tezaur, cu dobânzi de până la 8,10% pe an, potrivit Ministerului de Finanțe.

Banii vor fi utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

„Începând de luni, 3 octombrie a.c., românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1 și 2 ani și dobânzi anuale de 7,75%, respectiv 8,10%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată”, anunță Ministerul de Finanțe.

Titlurile de stat pot fi cumpărate în perioada 3-25 octombrie 2022, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV.

Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului.

Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online, accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online, între 3-26 octombrie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului, între 3-25 octombrie 2022 în mediul urban și 03 – 24 octombrie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Cum se plătește dobânda

Dobânda este anuală și se plătește la datele stabilite în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans.

Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

„Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice”, precizează ministerul.

sursă: Mediafax

Preşedintele rus Vladimir Putin semnează vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie după ce separatiştii proruşi din aceste regiuni au organizat aşa-zise referendumuri în zonele ocupate militar din Ucraina.

Moscova declară că regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, ocupate în mare proporţie sau parţial de trupele ruse sau de forţe proruse, fac parte din Rusia.

Vladimir Putin – declarații

• Oamenii au ales, o alegere definitivă
• Aceasta e voința a milioane de oameni
• Este dreptul lor la autodeterminare
• Legile Rusiei se vor aplica pentru noii cetățenii
• După revoluția din Rusia au fost create granițe care nu existau
• Cei care au murit în Ucraina sunt eroi, sunt eroii unei Rusii mărețe, așa că vă cer un moment de reculegere
• Guvernul URSS s-a destrămat fără să țină cont de dorința a milioane de ruși
• O parte din elită a decis să dizolve URSS și oamenii s-au trezit prizonieri în țări pe care nu le cunoștea
• Timp de opt ani oamenii din Donbas au fost amenințați de genocid
• Vreau ca toți cei de la Kiev și tot Vestul și să audă dorința oamenilor din Donbas și Zaporijie, care vor deveni cetățeni ai Rusiei pentru totdeauna

UPDATE: Rusia a declarat vineri patru provincii ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) ca fiind parte a teritoriului său, a anunţat într-un discurs preşedintele rus Vladimir Putin, care a cerut Ucrainei ”să înceteze imediat ostilităţile” şi să revină la masa tratativelor.

”Ne vom apăra teritoriul prin toate mijloacele”, a promis liderul de la Kremlin, acuzând Occidentul că duce în ”război hibrid” împotriva Rusiei. ”Îndemnăm regimul de la Kiev să înceteze imediat atacurile, toate ostilităţile şi să revină la masa negocierilor”, a cerut Putin în discursul susţinut în faţa membrilor guvernului, ai parlamentului şi altor reprezentanţi ai statului rus.

Lideri proruşi din cele patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse după invazia începută pe 24 februarie urmează să semneze la Moscova tratatele de alipire a acestora la Federaţia Rusă, în urma unor aşa-zise referendumuri desfăşurate în acele provincii. Trupele ruse controlează aproape integral provinciile Lugansk şi Herson şi circa 60% din Doneţk şi Zaporojie, potrivit Agerpres.

Disponibilitatea reluării negocierilor de pace cu Ucraina

Vladimir Putin a semnalat disponibilitatea reluării negocierilor de pace cu Ucraina, dar a subliniat că statutul regiunilor anexate „nu va face obiectul discuţiilor”, întrucât „au făcut o alegere definitivă”. „Occidentul trebuie să ştie că locuitorii acestor regiuni vor fi mereu cetăţenii noştri”, a precizat liderul de la Kremlin, potrivit Mediafax.

„Armata ucraineană trebuie să înceteze imediat ostilităţile. Ne vom proteja teritoriile prin toate mijloacele posibile şi vom face totul pentru garantarea securităţii populaţiei noastre”, a atras atenţia Vladimir Putin.

Liderul de la Kremlin a amintit Statele Unite că au creat „un precedent” prin utilizarea armelor nucleare împotriva Japoniei la finalul celui de-al II-lea Război Mondial.

La ceremonia de semnare a documentelor de anexare, desfăşurată la Kremlin, sunt prezenţi sute de oficiali ruşi, inclusiv parlamentari, dar şi liderii administraţiilor separatiste proruse din sud-estul Ucrainei.

La finalul ceremoniei, Vladimir Putin a semnat documentele de anexare a regiunilor ucrainene împreună cu Evgheni Baliţki, liderul din Zaporojie, cu omologul acestuia din Herson, Vladimir Saldo, precum şi cu preşedinţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik.

Acuzații la adresa națiunilor occidentale

Putin, a acuzat, vineri, naţiunile occidentale, în discursul rostit cu ocazia anexării a patru regiuni din sud-estul Ucrainei, că vrea să destrame Rusia şi să formeze naţiuni mai mici, liderul de la Kremlin denunţând „ordinea mondială unipolară” dominată de Statele Unite.

„După destrămarea Uniunii Sovietice, Occidentul a decis că noi trebuie să suportăm ordinele sale. În 1991, Occidentul credea că Rusia nu îşi va reveni, că Rusia nu se va relansa după acea lovitură. În anii 1990, am avut o perioadă îngrozitoare, dar Rusia a rezistat atunci, a devenit mai puternică şi şi-a ocupat locul bine-meritat”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde şi postului Sky News.

„Dar acum Occidentul caută noi oportunităţi să ne lovească şi au visat mereu să ne destrame statul în naţiuni mai mici care să se lupte unele cu altele. Occidentul are standarde duble, chiar triple. Occidentul nu vrea să accepte că există o ţară atât de mare în lume, cu un teritoriu atât de mare, cu bogăţii naturale şi resurse, cu oameni care nu pot şi nu vor să accepte ordinele nimănui. Noi vom continua să ne apărăm valorile”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Kremlin: atacurile asupra oricăror părți din regiunile anexate, acte de agresiune asupra Rusiei

Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a mai transmis reporterilor că Rusia va încorpora ”de jure” în propriul teritoriu porţiuni din Ucraina care nu se află sub controlul forţelor ruse, ca parte a demersului său de a anexa patru regiuni ale Ucrainei.

Întrebat de jurnalişti dacă un atac al Ucrainei asupra teritoriilor ucrainene despre care Rusia pretinde că sunt ale sale va fi considerat un atac asupra Rusiei, Peskov a răspuns: ”Nici nu poate fi altceva”.

Deşi Rusia controlează aproape întregul Lugansk, nu se poate spune acelaşi lucru şi despre regiunea Doneţk, controlată de ruşi doar în proporţie de 60%. Întrebat ce se va întâmpla cu teritoriul care nu se află sub control rusesc, Peskov a răspuns: ”Urmează să fie eliberat”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a adăugat că întreaga regiune Doneţk va deveni parte a Rusiei.

”În ceea ce priveşte (frontierele) regiunilor Herson şi Zaporojie, mai trebuie clarificat”, a adăugat Peskov.

Pe de altă parte, într-un răspuns la criticile secretarului general al ONU, Antonio Guterres, Kremlinul a insistat asupra legalităţii ”referendumurilor” de anexare din cele patru regiuni ucrainene. ”Partea rusă va continua să-şi apere poziţia şi va prezenta toate argumentele care demonstrează într-un mod fără echivoc că întreg procesul s-a desfăşurat în cadrul dreptului internaţional”, a susţinut Peskov, rugat fiind să comenteze declaraţia lui Guterres, care a condamnat referendumurile.

Secretarul general al ONU a respins ferm joi planurile Moscovei de a anexa teritorii ucrainene controlate de trupele ruse şi a subliniat că acest demers ”nu trebuie acceptat” şi reprezintă ”o escaladare periculoasă” a conflictului.

”Orice decizie de a proceda la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie nu va avea nicio valoare legală şi merită să fie condamnată”, a insistat Guterres, care a subliniat fără echivoc că anexările încalcă scopurile şi principiile Naţiunilor Unite şi ”sunt în contradicţie cu tot ceea ce se presupune că trebuie să apere comunitatea internaţională”.

Potrivit Kremlinului, situaţia creată în Ucraina ”are precedente în istoria recentă”, o aluzie străvezie la Kosovo, remarcă EFE.

Declarație comună a Consiliului European de respingere a anexării la Rusia a regiunilor ucrainene

Consiliul european a adoptat, vineri, o Declarație comună prin care se respinge ferm și este condamnată anexarea de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene, a anunțat președintele României, Klaus Iohannis, potrivit Mediafax.

„Astăzi (vineri – n.r.), am adoptat, împreună cu ceilalți membri ai Consiliului European, o Declarație comună în care respingem ferm și condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson”, spune președintele României, Klaus Iohannis.

Potrivit președintelui Iohannis, Uniunea Europeană, inclusiv România, nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată referendumurile „ilegale, orchestrate de Rusia”, prin încălcarea gravă a independenței, a suveranității și a integrității teritoriale ale Ucrainei.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat formal vineri anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson, situate în sud-estul Ucrainei, şi a cerut Administraţiei de la Kiev să înceteze „imediat” ostilităţile, avertizând că armata rusă va risposta prin toate mijloacele posibile.

surse: agerpres.ro, g4media.ro, mediafax.ro