Codul insolvenţei, aprobat de Guvern. Valoare-prag pentru debitor de 40.000 de lei pentru cererea de deschidere a procedurii. Vezi alte prevederi

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului. Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege. La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Iniţiatorii proiectului noii legi a insolvenţei susţin că acesta vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului, precum şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei acesteia şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

Astfel, în ce priveşte asigurarea echilibrului intereselor în concurs, prin proiectul de act normativ se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Proiectul Codului insolvenţei, lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie mai prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Totodată, prin proiectul de act normativ se introduce ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator, până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor -, iniţiatorii proiectului propun introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv în perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.

În vederea eficientizării procedurii, noul proiect prevede că acţiunile incidentale (fond şi apel) se judecă în conformitate cu dispoziţiile noului Cod de procedură civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim trei zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

Totodată, prin proiectul noii legi se înlocuieşte termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar.

Iniţiatorii proiectului mai propun introducerea posibilităţii judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

Proiectul propune şi eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând să aibă loc ori de câte ori este cazul, iar votul se va putea exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică.

Totodată, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi al creanţelor provenite din contracte de leasing. Vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori, pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţa procedurii.

sursa: mediafax