Comisia de Etică de la Universitatea din Alba Iulia îi pune pe cei patru profesori să justifice de ce au coordonat lucrările pușcăriașilor

Comisia de Etică a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia s-a întrunit joi pentru a analiza situația celor patru profesori ale căror nume apar pe lucrările unor deținuți. În urma discuțiilor purtate, s-a luat decizia ca profesorii să depună până în data de 27 ianuarie câte un memoriu scris, prin care să explice cum au ajuns să fie coordonatorii acestor lucrări.

Apoi, comisia se va întruni din nou şi se vor lua măsurile necesare și legale pentru fiecare dintre cazurile analizate.

Situaţiile celor patru profesori de la Universitatea „1 Decembrie 1819” din Alba Iulia vor fi analizate în amănunt de Comisia de Etică, reunită joi, în acest sens. Potrivit conf. univ. dr. Diana Câmpan, purtător de cuvânt al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, comisia a decis să ceară fiecărui profesor, aflat în această situație, câte un memoriu prin care să dea explicaţii. Punctele de vedere se așteaptă până în data de 27 de ianuarie, după care comisia se va reîntruni și, de la caz la caz, se va soluționa situația.

Reamintim că Sorin Briciu, Mihai Himcinschi, Ioan Gânfălean și Mariana Luduşan sunt cei patru profesori de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia ale căror nume apar pe lucrările științifice semnate de cinci deținuți.

Reprezentanții UAB au declarat în repetate rânduri că instituția nu a girat pentru acele lucrări și că acestea au fost făcute în nume personal.

VEZI ȘI: Profesorii de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia care au coordonat lucrările PUȘCĂRIAȘILOR, în vizorul comisiei de etică

Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat „Raportul Inspecției Judiciare” (IJ) privind cărțile scrise de deținuți care arată că unii condamnați au beneficiat de reduceri ale pedepselor după ce au elaborat lucrări despre care s-a constatat că erau de fapt articole de câteva pagini publicate în diverse reviste.

În raportul IJ sunt identificate o serie de vulnerabilități referitoare la această temă, una dintre ele privind imposibilitatea cuantificării, în actuala reglementare, a efortului intelectual al persoanelor private de libertate în elaborarea lucrărilor științifice, în mod diferențiat, în funcție de tipul și complexitatea lucrării elaborate, precum și de contribuția acestora.

Astfel, legea acordă în mod generic un număr de 30 de zile executate din pedeapsă, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate, indiferent de efortul intelectual depus de către autori, concretizat în lucrări științifice publicate.

La capitolul vulnerabilități, raportul IJ indică o serie de lacune legislative privind insuficienta reglementare a condițiilor și procedurii în care persoanele private de libertate beneficiază de liberarea condiționată în urma elaborării unor lucrări științifice.

În context, IJ face trimitere la situații în care unii deținuți au publicat un număr mare de lucrări într-un interval de timp redus.
„În raport cu această constatare, trebuie menționat că intrarea în vigoare (…) a Legii nr. 254/2013, care nu mai stabilește un interval de timp minim pentru elaborarea unei lucrări științifice, indiferent de complexitatea acesteia, astfel cum era prevăzut în Legea nr.275/2006, a condus la posibilitatea ca o persoana privată de libertate să publice un număr foarte mare de lucrări, în intervale de timp foarte scurte, cu beneficiul reducerii corespunzătoare a pedepsei. Spre exemplu, condamnatul (…) a beneficiat de 150 de zile câștig ca urmare a elaborării și publicării unui număr de 5 lucrări științifice, într-o perioadă extrem de redusă (14.08.2014 — 02.03.2015), pentru fiecare în parte solicitând un interval de timp ce varia între 10-15 zile, în condițiile în care i s-a aprobat program de lucru de 1 — 2 ore pe zi, doar în zilele lucrătoare ale săptămânii”, se arată în document.

La acest capitol se mai precizează, totodată, că, în general, recomandările scrise din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar privind relevanța tematicii în domeniul ales au un caracter „formal”, ele necuprinzând referințe științifice minime din partea persoanei private de libertate cu privire la tematica aleasă, planul provizoriu al lucrării ori bibliografia ce urmează a fi consultată.

De asemenea, inspectorii judiciari spun că singurul criteriu pentru stabilirea caracterului științific al unei lucrări este publicarea acesteia la una dintre editurile recunoscute de Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS).
Plenul CSM a dispus în 15 septembrie 2015 sesizarea IJ pentru efectuarea unui control tematic cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal de către judecătorii de supraveghere a privării de libertate și instanțele de judecată.

Lucrările deținuților, elaborate sub coordonarea ştiinţifică a profesorilor de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia:

Iertarea În Hristos din perspectiva Noului Testament, publicată în noiembrie 2015, de Editura Reîntregirea. Coordonator ştiinţific: Preot prof. univ. Mihai Himcinschi, Universitatea “1 Decembrie” Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă – condamnat: Andrei Dan Hosu, la 3 ani pentru tâlhărie calificată

Implementarea unui sistem informaţional pentru urmărirea operativă a costurilor în cadrul industriei uşoare, publicată în 16.06.2015, redactată în perioada 21.11.2014 – 31.07.2015, editura PIM Iaşi 2015; condamnat: Adriana Constantinescu, la 7 ani şi 6 luni, pentru complicitate la înşelăciune; coordonator ştiinţific:Sorin Briciu – profesor universitar doctor Universitatea „1 Decembrie 1918” (profesor de contabilitate, doctor în economie), Şcoala Doctorală de Contabilitate

Impactul migraţiei asupra pieţei forţei de muncă din România, publicată în 2015 la Editura Altip Alba Iulia;condamnat: Silviu Bian, la 6 ani închisoare pentru luare de mită; coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. ec. Sorin Briciu – Universitatea “1 Decembrie” Alba Iulia (profesor de contabilitate, doctor în economie) –

Fostul președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) și fost vicepreședinte PDL Alba, Silviu Bian, a fost condamnat definitiv pe 10 aprilie de instanța supremă la 6 ani închisoare cu executare pentru luare de mită. Silviu Bian a fost acuzat de DNA că a primit un milion de lei și 22.000 euro de la opt subordonați, ce lucrau în cadrul a două proiecte finanțate din fonduri europene.

Conducere interioară, transcendenţă, reabilitarea infractorului publicată în 2013, la Editura EMIA; coordonator ştiinţific: cof univ dr Ioan Gânfălean – profesor de Drept la Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Decan al facultății de drept – condamnat: Paul Richard Dorday la 15 ani închisoare pentru omor calificat

Chiar reprezentantul Avocatului Poporului din judeţul Alba este cel care l-a asistat la scrierea după gratii a “lucrării ştiinţifice” pe pedofilul englez cu doctorat în filosofie, care a abuzat mai mulţi minori din Valea Jiului. În schimb, “măcelarul din Petroşani”, care a omorât şi tranşat o tânără a primit asistenţă din partea unui cadru didactic de la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad.

Aspecte privind reinserţia socio-profesională a persoanelor private de libertate (august 2014, Editura Aeternitas Alba Iulia) şi Delincvenţa juvenilă (editura Grina Cluj) – condamnat: Tibor Polgar la 2 ani închisoare

Coordonator ştiinţific: prof univ dr. Mariana Luduşan – Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia (conferenţiar universitar, doctor în ştiinţele educaţiei).

Tibor Polgar a fost trimis în judecată în luna mai 2012. Activitatea infracţională s-a desfăşurat la o pensiune din Alba Iulia, aflată în proprietatea familiei inculpatului. Potrivit procurorilor, Tibor Polgar (51 ani) a amenajat la subsolul pensiunii un club privat unde clienţii care doreau relaţii sexuale contra cost se întâlneau cu fete dispuse la practicarea prostituţiei, ce erau chemate de către inculpat. Bărbatul a recrutat în total cinci fete, dintre care trei minore, cu care a întreţinut relaţii sexuale contra cost deşi cunoştea că acestea nu au împlinit vârsta de 18 ani.