Competenţele adulţilor de citire, calcul și rezolvare a problemelor stagnează sau sunt în scădere. Rezultatele PIAAC

Competenţele adulţilor de citire, calcul şi de rezolvare a problemelor au stagnat sau chiar au scăzut în ultimul deceniu în marea majoritate a ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Aceste competențe sunt considerate fundamentale în contextul dezvoltării tehnologice, inclusiv pentru capacitatea adulților de implicare în viața socială și politică, esențială pentru democrație, arată Studiul privind Competențele Adulților 2023, publicat de OCDE.

Ce reprezintă PIAAC – programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților

Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC) este organizat o dată la zece ani de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

PIAAC reprezintă un studiu care evaluează competențele existente în piața muncii în rândul populației adulte. În cadrul acestei testări se evaluează capacitatea adulților de a citi, de a calcula și de a rezolva probleme.

Au fost testate aptitudinile a 160.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 65 de ani, reprezentând 673 de milioane de locuitori din 31 din cele 38 de ţări membre ale OCDE, scrie Agerpres.ro.

Studiul nu cuprinde date pentru România. Țara noastră care s-a angajat să participe abia de acum încolo la evaluarea internațională.

Rezultatele PIAAC 2023

„În ultimul deceniu, doar Finlanda şi Danemarca au cunoscut îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte înţelegerea informaţiilor scrise (alfabetizarea), în timp ce alte ţări sau economii care participă la sondaj au înregistrat o stagnare sau un declin”, potrivit studiului.

În ceea ce priveşte competenţele de calcul, opt ţări au obţinut scoruri îmbunătăţite, iar în şapte s-au deteriorat.

În Franţa, „nivelurile de stăpânire a competenţelor observate în 2023 se modifică puţin faţă de prima ediţie a PIAAC, realizată în 2012”, potrivit unei note de analiză a Direcţiei de cercetare, studii şi statistică din cadrul Ministerului Muncii din Franţa (Dares).

Însă, în ceea ce priveşte înţelegerea informaţiilor scrise, 28% dintre adulţii din Franţa prezintă un nivel „scăzut”, comparativ cu 22% în urmă cu un deceniu, în timp ce 64% au astăzi un nivel „intermediar”, comparativ cu 70%.

Diferenţa faţă de media din OCDE rămâne aproximativ aceeaşi ca în 2012. În ceea ce priveşte competenţele de calcul şi de rezolvare adaptativă a problemelor (constând în identificarea soluţiilor la o problemă ai cărei termeni se pot schimba), Franţa se apropie de medie, fără însă a o atinge.

„Inegalităţile se accentuează” în Franţa, care indică modificări ale protocolului sondajului „ce afectează rezultatele obţinute de persoanele care întâmpină cele mai multe dificultăţi cu instrumentele informatice”.

Serviciul menţionează şi alţi factori, cum ar fi faptul de fi fost născut în străinătate, cu o altă limbă maternă decât franceza, sau de a fi fost crescut „într-o gospodărie predominant de muncitori”.

Finlanda, pe primul loc în ceea ce privește competențele

În 2023, Finlanda prezintă cel mai bun nivel în ceea ce priveşte competenţele de citire şi de calcul şi se află, de asemenea, pe primul loc la competenţele de rezolvare a problemelor, la egalitate cu Japonia, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia.

În schimb, 11 ţări, inclusiv Franţa, demonstrează „o performanţă în mod sistematic sub media OCDE în toate domeniile de competenţe”, conform concluziilor sondajului Piaac.

Franţa rămâne în mod semnificativ în urma Germaniei la toate cele trei domenii, în special în ceea ce priveşte competenţele de calcul. În ceea ce priveşte competenţele de citire, este la egalitate cu Austria şi Singapore; la calcul se compară cu Ungaria şi Croaţia, în timp ce la rezolvarea problemelor este la nivelul Statelor Unite.

În ţările OCDE, „legătura dintre ocuparea forţei de muncă şi competenţe este mai slabă” astăzi decât în 2012, probabil din cauza dificultăţii mai mari pentru angajatori de a recruta.

Însă, conform sondajului, abilităţile rămân „strâns asociate cu bunăstarea individuală şi cu angajamentul civic”.

De asemenea, „mulţi adulţi slab calificaţi se simt deconectaţi de afacerile politice şi nu au abilităţile de a accesa informaţii digitale complexe, ceea ce reprezintă o sursă tot mai mare de îngrijorare pentru democraţiile moderne”, potrivit sondajului.

În cele din urmă, o treime dintre lucrătorii din ţările membre OCDE nu îşi pot găsi un loc de muncă care să corespundă calificărilor, competenţelor sau studiilor lor. Cu toate acestea, „există costuri economice şi sociale semnificative asociate cu supra-calificarea în muncă, inclusiv un salariu redus cu 12% (în medie) şi o probabilitate redusă cu patru puncte procentuale de a fi mulţumit de propria viaţă”, potrivit rezumatului sondajului.

sursa: agerpres.ro