Consilierii locali și județeni ar putea ocupa simultan mai multe funcții. Parlamentarii vor eliminarea unor incompatibilități

Mai mulți parlamentari propun eliminarea a trei incompatibilități aplicabile consilierilor locali și județeni, introduse în legislație în anul 2026. Dacă proiectul va fi adoptat, aleșii locali ar putea deține, în condițiile legii, și calitatea de consilier personal al primarului sau al conducerii consiliului județean, funcția de administrator public sau calitatea de angajat al unei agenții pentru dezvoltare regională.

Inițiativa prevede și înlăturarea răspunderii juridice pentru anumite situații de incompatibilitate sau conflicte de interese apărute anterior intrării în vigoare a eventualei noi legi.

O inițiativă legislativă pentru modificarea unor dispoziții din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, a fost înregistrată miercuri, 28 octombrie, la Senat.

Proiectul legislativ este semnat de mai mulți parlamentari de la PSD. Inițiativa urmărește modificarea unor reguli introduse prin Legea nr. 180/2026, care au extins situațiile de incompatibilitate în administrația publică.

Publicitate

În expunerea de motive, parlamentarii susțin că noile interdicții sunt prea generale și că pot obliga persoane alese sau angajate legal să renunțe la una dintre funcțiile deținute, chiar și atunci când nu există un conflict de interese concret.

Ce incompatibilități vor parlamentarii să elimine

Principala modificare privește articolul 88 alineatul (1) din Legea nr. 161/2003. Parlamentarii propun abrogarea literelor i), j) și k), introduse în anul 2026.

Concret, sunt vizate trei situații în care deținerea simultană a unui mandat de consilier local sau județean și a unei alte funcții ori calități este considerată incompatibilă.

Funcții sau calități vizate - Ce propun parlamentarii

• Consilier local/județean și consilier personal al primarului ori al președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean - Eliminarea incompatibilității specifice
• Consilier local/județean și administrator public al unității administrativ-teritoriale - Eliminarea incompatibilității specifice
• Consilier local/județean și salariat al agenției pentru dezvoltare regională relevante - Eliminarea incompatibilității specifice

Celelalte incompatibilități și reguli privind conflictele de interese ar continua să se aplice.

Un consilier local ar putea fi și consilier personal al primarului

Una dintre modificări vizează persoanele care dețin un mandat de consilier local sau județean și au, în același timp, calitatea de consilier personal al unui ales local.

De exemplu, o persoană care face parte din Consiliul Local și ocupă și postul de consilier personal al primarului nu ar mai fi incompatibilă doar pentru cumulul acestor două calități, dacă proiectul va fi adoptat. În prezent, incompatibilitatea introdusă prin Legea nr. 180/2026 interzice acest cumul în situațiile prevăzute de lege.

Inițiatorii susțin că un consilier personal are rolul de a sprijini și consilia primarul sau conducerea consiliului județean, fără ca această calitate să îi ofere automat atribuțiile autorității executive ori ale consiliului local.

Totuși, dacă persoana respectivă ar participa la adoptarea unei hotărâri prin care ar obține un folos material personal, s-ar aplica în continuare regulile privind conflictul de interese.

De exemplu, un consilier local care ar avea un interes personal într-o hotărâre privind propriile drepturi salariale ar trebui să respecte obligațiile legale de declarare a interesului și de neparticipare la decizia respectivă.

Consilierii locali și județeni ar putea ocupa și funcția de administrator public

A doua incompatibilitate pe care parlamentarii vor să o elimine privește funcția de administrator public, cunoscută și sub denumirea de city manager. Administratorul public este numit de primar sau de președintele consiliului județean și poate avea atribuții privind coordonarea unor servicii, compartimente sau activități administrative.

În funcție de contractul de management și de atribuțiile delegate, acesta poate avea responsabilități importante în funcționarea administrației.

Potrivit expunerii de motive, parlamentarii consideră că interdicția introdusă în 2026 nu face suficientă diferență între administratorii publici cu atribuții decizionale și cei care îndeplinesc alte sarcini.

Prin modificarea propusă, deținerea simultană a mandatului de consilier local sau județean și a funcției de administrator public nu ar mai reprezenta incompatibilitate în temeiul articolului eliminat.

Aceasta nu ar înlătura însă obligațiile legale privind conflictele de interese și nici eventualele alte restricții aplicabile funcțiilor respective.

Angajații agențiilor pentru dezvoltare regională ar putea fi și consilieri locali sau județeni

O altă modificare vizează persoanele care lucrează în cadrul agențiilor pentru dezvoltare regională.

Dacă proiectul va fi adoptat, un angajat al unei agenții pentru dezvoltare regională (ADR) ar putea exercita și un mandat de consilier local sau județean, fără ca simpla existență a contractului individual de muncă la agenție să mai constituie incompatibilitatea prevăzută de articolul 88 alineatul (1) litera k).

Parlamentarii arată în expunerea de motive că actuala interdicție nu diferențiază între angajații care au atribuții de conducere și cei care desfășoară activități tehnice, de analiză, monitorizare sau implementare.

În opinia inițiatorilor, simpla calitate de salariat al unei agenții pentru dezvoltare regională nu ar trebui să conducă automat la incompatibilitate.

Parlamentarii invocă situația consilierilor locali și județeni aleși în 2024

Unul dintre argumentele prezentate în expunerea de motive se referă la modificarea regulilor în timpul mandatelor. Inițiatorii arată că actualii consilieri locali și județeni au fost aleși în anul 2024, când cele trei incompatibilități introduse ulterior prin Legea nr. 180/2026 nu existau.

Din acest motiv, susțin parlamentarii, unele persoane ar putea fi obligate să aleagă între mandatul obținut prin vot și activitatea profesională pe care o desfășurau legal.

Potrivit expunerii de motive, o asemenea schimbare trebuie justificată și să respecte principiile securității juridice și proporționalității.

Inițiatorii consideră că eventualele conflicte de interese apărute într-o situație concretă pot fi sancționate prin regulile deja existente, fără interzicerea generală a cumulului de funcții.

O prevedere cu efect asupra trecutului: anumite situații nu ar mai atrage răspundere juridică

Una dintre prevederile importante ale proiectului se referă la situațiile intervenite între data intrării în vigoare a Legii nr. 180/2026 și data intrării în vigoare a eventualei noi legi.

Potrivit documentului, situațiile care ar fi generat incompatibilități sau conflicte de interese în temeiul dispozițiilor legale indicate nu ar mai constitui asemenea încălcări și nu ar mai atrage răspunderea juridică aferentă.

Mai simplu spus, parlamentarii propun nu doar eliminarea unor interdicții pentru viitor, ci și înlăturarea consecințelor juridice pentru anumite situații apărute după introducerea acelor interdicții.

Modificări și pentru funcționarii publici care lucrează în organizații internaționale

Proiectul vizează și articolul 94 din Legea nr. 161/2003, referitor la incompatibilitățile funcționarilor publici. Inițiatorii urmăresc modificarea regulilor aplicabile atunci când un funcționar public își suspendă legal raportul de serviciu pentru a desfășura activități într-o organizație internațională.

În prezent, prevederile introduse în 2026 au extins anumite interdicții inclusiv asupra perioadelor în care raportul de serviciu este suspendat.

Parlamentarii propun ca această extindere să nu mai includă interdicția referitoare la activitatea în cadrul organizațiilor internaționale.

De exemplu, un funcționar public din România care obține prin concurs un post temporar într-o organizație internațională ar putea beneficia de această modificare dacă raportul său de serviciu din țară este suspendat în condițiile legii.

În expunerea de motive, inițiatorii arată că, pe durata suspendării, funcționarul nu exercită atribuțiile postului său din România și nu primește salariul corespunzător funcției suspendate.

Parlamentarii susțin că interzicerea generală a activității internaționale în aceste condiții poate limita dezvoltarea profesională a funcționarilor publici români.