Consiliul Județean Alba vrea să preia Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, pentru restaurare

Consiliul Județean Alba va prelua în administrare Cetatea dacică de la Căpâlna, pentru restaurarea acesteia. Cetatea este monument UNESCO.

”Administrația județeană intenționează preluarea și restaurarea acesteia, pentru a pune în valoare și în acest mod, potențialul turistic al zonei. Cetatea dacică de la Căpâlna aflată în patrimoniul UNESCO va face parte dintr-un produs turistic care valorifică atât potențialul antropic deosebit, cât și pe cel natural, prin realizarea unui traseu turistic tematic”, a anunțat președintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

Cetatea urmează să fie trecută din proprietatea comunei Săsciori în proprietatea consiliului, având în vedere prevederile Legii nr. 23 din 20 martie 2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora.

Cererea va fi discutată într-una dintre următoarele ședințe de CJ.

Cetatea dacică de la Căpâlna, parte din reţea de apărare în jurul Sarmizegetusei Regia

Cetatea dacică de la Căpâlna, ridicată în timpul domniei lui Burebista, este așezată strategic la o altitudine de aproape 610 metri, având o poziţie dominantă pe Valea Sebeșului.

Cetatea bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeșului.

Împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca, forma o reţea de apărare în jurul Sarmizegetusei Regia, însă a fost distrusă de un incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.

Cetatea Dacică de la Căpâlna (sec. I a. Chr – II p. Chr) a fost edificată pe „Dealul Cetății” care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului și Pârâul Râpii).

Șaua de legătură a fost barată de daci cu șanțuri și valuri de pământ prevăzute cu palisade. Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn-locuință prins în zidul de incintă.

Turnul-locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Are plan pătrat ( latura de 9,5 metri și grosimea zidului de 1,73 m) și intrarea pe latura de E (largă de 1,26 m).

Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior).

Perimetrul cetății (zidul și turnul – locuință) măsoară 280 de metri. Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri.

În interioriul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe barăci de lemn.

Zona protejată Căpâlna

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafață de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) și se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna.

Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă orașele Sebeș (Alba) și Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin șaua care leagă Dealul Cetății de Dealul Stăunilor.

Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la șosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parțial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

Mai multe licitații pentru proiectarea lucrărilor de restaurare și punere în valoare a acesteia, organizate în ultimii trei ani de Institutul Național al Patrimoniului, prin Programul Național de Restaurare, au fost anulate, din lipsă de ofertanți.