Consiliul Superior al Magistraturii: La nivelul Parchetelor, Curţilor de apel şi Tribunalelor vor funcționa consilieri de etică

Secțiile pentru procurori și judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înființarea rețelei consilierilor de etică la nivelul Parchetelor, Curților de apel și Tribunalelor. Hotărârile secţiilor reglementează modalitatea de desemnare, criteriile de selecție, numirea, formarea profesională și atribuțiile consilierilor de etică, revocarea, suspendarea și încetarea calității acestora, se precizează într-un comunicat al CSM. 

Prin adoptarea acetor hotărâri, Consiliul Superior al Magistraturii răspunde necesității de înființare a unor organisme care să aibă un rol consultativ și de consiliere, cu scopul declarat de a veni în sprijinul magistraţilor şi de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică şi deontologie profesională.

Potrivit CSM, reţeaua consilierilor de etică reprezintă, în esenţă, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar şi a posibilelor soluţii de rezolvare a acestora care pot viza diverse modalităţi de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.

O primă acţiune în formalizarea celor hotărâte de Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 887 din 14 iulie 2016, a propunerii Institutului Naţional al Magistraturii de completare a Programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii de formare cu o durată de câte trei și, respectiv două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători și unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuțiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităților pentru următoarea perioadă și să se stabilească tematica și agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.

Pentru adoptarea acestor hotărâri, CSM a avut în vedere concluziile rezultate în urma unor analize şi proiecte derulate de CSM în cooperare cu instanţele şi parchetele de la nivel naţional şi cu Consiliul Judiciar din Olanda, care au relevat că legislaţia în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători şi procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancţiune decât prevenţie.

De asemenea, au fost luate în considerare documentele strategice adoptate de autoritățile cu atribuții în domeniul judiciar, ale căror planuri de acțiune prevăd măsuri specifice, concrete de întărire a integrității judiciare și dezvoltarea unei culturi a integrității judiciare prin formare profesională și perfecționarea sistemului de reguli de conduită și deontologice: Strategia Națională Anticorupție 2012 — 2015 (SNA), adoptată prin HG 215/2012; Strategia de întărire a integrității în justiție 2011 — 2016 (aprobată de Plenul CSM la 22.11.2011); Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de integritate, adoptat de Plenul CSM pe 22 noiembrie 2011; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 — 2020, adoptată prin HG 1155/2014.

Nu în ultimul rând s-a avut în vedere și recomandările şi reglementările europene şi internaţionale şi angajamentele asumate de România în materie de luptă împotriva corupţiei, vizând constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea şi etica profesională a magistraţilor.

sursa: csm1909.ro