Banca Națională a României (BNR) ar putea menține dobânda de politică monetară la nivelul actual de 6,5% pentru încă mai multe trimestre, România fiind aproape de un record european în privința perioadei în care dobânda-cheie rămâne neschimbată. Estimarea aparține viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, care avertizează că inflația persistentă, șocurile energetice și dezechilibrele bugetare limitează posibilitățile de relaxare a politicii monetare.

Într-o analiză publicată pe blogul personal, intitulată „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, Cosmin Marinescu arată că BNR a păstrat dobânda de referință la 6,5% începând din august 2024, după două reduceri consecutive operate în iulie și august același an. Viceguvernatorul explică faptul că menținerea dobânzii la același nivel timp de peste doi ani nu reprezintă lipsă de reacție din partea băncii centrale, ci reflectă evaluarea continuă a inflației, a cererii din economie și a riscurilor economice. Acesta estimează că perioada de politică monetară staționară s-ar putea prelungi cu încă o serie de trimestre.

Publicitate

De ce BNR menține dobânda-cheie la 6,5%

Potrivit lui Cosmin Marinescu, deciziile de politică monetară din ultimii ani au fost influențate de creșterea cheltuielilor bugetare, măsurile de ajustare fiscală, tensiunile geopolitice și scumpirea energiei. În 2025, deși inflația a depășit 10% timp de mai multe luni, BNR a decis să nu majoreze dobânda-cheie, considerând că o parte importantă a scumpirilor provenea din creșterea TVA și a altor impozite indirecte. În opinia viceguvernatorului, o majorare a dobânzii în acel context ar fi putut accentua încetinirea economiei, fără să elimine cauzele fiscale ale inflației.

Publicitate

Situația a devenit și mai complicată în 2026, odată cu noile șocuri energetice și tensiunile internaționale. Marinescu consideră că aceste evoluții au amânat posibilitatea începerii unui nou ciclu de reducere a dobânzilor. Totodată, atrage atenția că menținerea pentru o perioadă foarte lungă a unei politici monetare neschimbate trebuie evaluată cu atenție, deoarece economia continuă să se transforme, iar deciziile băncii centrale produc efecte cu întârziere.

Publicitate

România a depășit ținta de inflație în 12 din ultimii 21 de ani

Viceguvernatorul BNR analizează și eficiența strategiei de țintire directă a inflației, introdusă în România în 2005. Potrivit calculelor sale, în cei 21 de ani analizați, inflația s-a încadrat în intervalul asociat țintei doar în șase ani, în timp ce în 12 ani a depășit limita superioară. În comparație, Cehia a înregistrat cinci ani cu inflație peste țintă, Polonia șase ani, iar Ungaria zece ani.

Cosmin Marinescu consideră că aceste rezultate indică limite ale eficienței politicii monetare din România, dar și vulnerabilități ale politicilor economice în ansamblu. El nu propune abandonarea strategiei de țintire a inflației, ci completarea acesteia cu o analiză mai aprofundată a masei monetare, creditării și riscurilor financiare pe termen mediu și lung.

Deficitul bugetar și datoria publică, riscuri pentru stabilitatea economică

În finalul analizei, viceguvernatorul BNR avertizează că stabilitatea prețurilor nu poate fi asigurată exclusiv prin deciziile băncii centrale, în condițiile în care România continuă să înregistreze dezechilibre bugetare și externe importante, iar datoria publică este în creștere. În opinia sa, reducerea deficitului bugetar, controlul cheltuielilor publice și temperarea datoriei reprezintă condiții esențiale pentru diminuarea presiunilor inflaționiste și crearea spațiului necesar unor viitoare reduceri de dobândă.

Publicitate

Menținerea dobânzii-cheie la 6,5% pentru încă mai multe trimestre reprezintă o estimare exprimată de Cosmin Marinescu în analiza sa, nu o decizie deja adoptată de BNR pentru perioada următoare.