Creștinii ortodocși prăznuiesc Izvorul Tămăduirii. Vezi de unde provine sărbătoarea şi ce biserici au „hramul” astăzi

Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului. Aceasta nu are dată fixă, fiind așezată, în fiecare an, în vinerea din Săptămâna Luminată. Rădăcinile sărbătorii se află în secolul al V-lea.

Origine

În cadrul sărbătorii, creștinii își amintesc de o minune a Maicii Domnului săvârșită Împăratului Leon cel Mare (457-47), împărat al Imperiului Bizantin. Înainte de a deveni împărat, Leon se plimba, la un moment dat, printr-o pădure din preajma Constantinopolului. Aici întâlnește un bătrân orb care îi cere apă. Leon încearcă să îl ajute, dar nu găsește niciun izvor în acea zonă. Aude însă o voce, a Maicii Domnului, care îl îndeamnă să intre mai adânc în pădure, pentru că va găsi apă, să potolească setea omului și să-i ungă ochii cu acea apă. Leon ascultă, iar bătrânul începe să vadă.

Peste ani, ajuns împărat, Leon își amintește de minunea petrecută și ridică în acel loc o biserică cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. La acest izvor s-a vindecat mai târziu și Împăratul Justinian (526-575). Maica Domnului a continuat să redea sănătatea celor care au venit cu credință la acest izvor de-a lungul secolelor. Izvorul se păstrează și acum, fiind vizitabil în orașul Istanbul (Turcia).

Aghiasma mică

După finalul liturghiei acestei sărbători, preoții sfințesc aghiasma, adică apa sfințită. Cuvântul „aghiasmă” provine din limba greacă de la cuvântul „aghios” care înseamnă „sfânt”. Aceasta se ia împreună cu anafura, de către creștini, în fiecare dimineață, pentru binecuvântare.

Biserici cu hramul „Izvorul Tămăduirii”

Ca în toate județele, o parte din bisericile de parohie și-au ales această sărbătoare ca și hram. Astfel, biserici cu acest hram există în Câmpeni, Alba Iulia și Lunca Mureșului. De asemenea, mănăstirile Poșaga, Măgina, Râmeț și Sighișoara, și-au închinat bisericile acestei sărbători.

Serafim ARMANCA