Creștere a salariului minim cu 200 de lei exceptați de la impozitare, propusă de Patronatul IMM-urilor. Cât ar fi venitul net

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine majorarea cu 200 de lei a salariului minim pe economie pentru 2022, fără impozitarea de stat a acestei sume, astfel încât toată suma să ajungă în buzunarul angajaţilor, a declarat preşedintele organizaţiei, Florin Jianu.

„Poziţia noastră este o creştere de 200 de lei, dar cu impozitarea de la 2.300 de lei, adică aceşti 200 de lei în plus să nu fie impozitaţi.

Pe înţelesul tuturor, formula e să mărim salariul minim cu un cuantum de 100-200 de lei, cel mai probabil 200 de lei, iar nivelul impozitelor şi taxelor să rămână la (nivelul salariului minim brut actual, n.r.) 2.300 de lei.

Şi atunci aceşti 200 de lei ajung la oameni, pe deasupra celor 1.386 de lei (salariul minim net actual, n.r.) şi astfel ajungi undeva la 1.600 de lei net în mână”, a explicat Jianu.

Liderul Consiliului Naţional al IMM-urilor a subliniat că în cazul în care majorarea salariului minim cu 200 de lei ar fi realizată cu grila actuală de impozitare pe muncă, angajaţii ar beneficia de o majorare netă de 100 de lei, în timp ce cealaltă sută de lei ar fi încasată de stat.

Creșteri salariale fără creșterea contribuțiilor la stat

„Propunerea susţinută de Consiliul Naţional al IMM-urilor este de a creşte salariul minim pe economie, dar să nu se crească şi contribuţiile la Bugetul de Stat şi la Bugetul Asigurărilor Sociale. (…) În acest moment, cu gradul de impozitare actual, o mărire de 200 de lei înseamnă la oameni o mărire de 100 de lei, pentru că o sută de lei se duc la stat.

Întotdeauna Guvernul are de câştigat când măreşte salariul minim pe economie, pentru că aduce bani suplimentari la Bugetul de Stat. Ori, dacă ne dorim să existe o responsabilizare şi o responsabilitate din partea Guvernului, banii trebuie efectiv să ajungă la oameni.

Noi înţelegem necesitatea măririi salariului minim pe economie, dar banii trebuie să ajungă în buzunarele oamenilor, nu în buzunarele statului. Statul trebuie să se chibzuiască mai mult, statul trebuie să fie mai responsabil.

De altfel, una din propunerile pe care le avem se referă la realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat”, a menţionat Florin Jianu.

„Credem că salariul minim pe economie, vrem, nu vrem, trebuie să aibă o componentă socială şi o înţelegere extrem de puternică asupra solidarităţii.

Noi credem că dacă ne aşezăm la aceeaşi masă vom reuşi împreună să creştem, aşa încât salariul minim să devină competitiv, dar nu trebuie să uităm că suntem într-o perioadă extrem de dificilă, pandemia n-a fost o perioadă uşoară: vin toate scumpirile, şi peste populaţie, dar şi peste întreprinderile mici şi mijlocii.

Cu toate acestea, întreprinzătorii sunt responsabili şi au zis că salariul minim pe economie trebuie mărit.

Nu considerăm că salariul minim (incluzând creşterea de 200 de lei propusă, n.r.) este un salariu care acoperă nevoile, de altfel dacă ne uităm la coşul minim vedem că nu suntem acolo, dar aceste lucrurile trebuie făcute împreună, sustenabil şi competitiv”, a adăugat Florin Jianu.

Alte propuneri pentru următorii 3 ani de zile

„Propunem ca în următorii trei ani de zile să existe două măriri consecutive, până la 3.000 de lei, dar (Guvernul, n.r.) să pună nivelul impozitelor şi taxelor de la 2.300 de lei”, a afirmat Florin Jianu.

Patronatele, sindicatele şi reprezentanţii Guvernului urmează să să întâlnească în aceste zile în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru a discuta mecanismul de majorare a salariului minim pentru anul viitor şi propunerile de majorare a acestuia.

La finalul anului trecut, Guvernul a decis, în contextul problemelor economice provocate de restricţiile impuse în timpul pandemiei, ca salariul minim pentru anul curent să rămână la nivelul celui din anul 2020.

Sursă: AGERPRES