Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă. Pregătiri pentru Postul Paștelui, tradiții și credinţe populare


Publicat

Înaintea Postului Sfintelor Paşti, până pe 1 martie, creştinii se află în săptămâna albă, “a brânzei”, când nu mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nunţi.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post. Lăsatul secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Pentru începutul Postului Sfintelor Paști există două date de lăsat al secului, una pentru carne, Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care a avut loc anul acesta în 23 februarie, cealaltă pentru lactate, ouă și pește, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în 1 martie.

Săptămâna dintre cele două date se numește Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, pentru că, în această perioadă, se mai pot consuma lactate și pește.

Săptămâna Albă este o intrare treptată în Postul Mare, după perioada de petreceri din lunile de iarnă. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte”.

Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, este un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară.

Lunea albă este cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză.

În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.

În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.

Vinerea albă este prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.

În Sâmbăta albă se fac plăcinte și se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.

Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

Săptămâna „nebunilor” se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Duminică, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

POSTUL PAȘTELUI 2020

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Anul acesta, Postul Paştelui începe în 2 martie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 19 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 1 martie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Aşa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

În 2020, Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie și cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie 2020), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie 2020) și duminicile din post. Anul acesta, dezlegare la ulei și vin este și în 11 aprilie (sâmbăta lui Lazăr)

De BunaVestire (25 martie și de Florii (12 aprilie) este dezlegare la pește.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Patru țări europene au format o „alianță” pentru un vaccin anti-COVID: Vrem să garantăm suficiente doze pentru Uniunea Europeană

Publicat

Franţa, Germania, Italia şi Ţările de Jos au convenit formarea unei „alianţe” care să asigure producerea unui potenţial vaccin anti-COVID-19 în Europa, au anunţat miercuri autorităţile olandeze, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cele patru ţări „explorează în comun diverse iniţiative promiţătoare şi sunt în discuţii cu diverse societăţi farmaceutice”, a indicat Ministerul Sănătăţii Publice olandez într-un comunicat.

Obiectivul acestei alianţe este de a produce vaccinuri pe teritoriul european, acolo unde acest lucru este posibil, a adăugat ministerul citat.

„Germania, Franţa, Italia şi Ţările de Jos sunt convinse că un rezultat de succes presupune o strategie şi investiţii comune”, mai menţionează comunicatul.

Alianţa celor patru ţări îşi propune să garanteze că un număr suficient de doze de vaccin vor fi disponibile pentru Uniunea Europeană şi pentru ţări cu venituri reduse, în special din Africa.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO ȘTIREA TA: Pista de biciclete aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia se degradează de la o zi la alta

Publicat

Pista de biciclete aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia, denumită și „Transalpina de Mamut”, pare să se degradeze de la o zi la alta. Porcii mistreți au făcut ravagii pe mai multe porțiuni, unde au răscolit solul și au împrăștiat pământul. În unele zone, din cauza aluviunilor aduse în urma ploilor, pământul a acoperit aproape complet trotuarul.

Nici locurile de joacă pentru copii nu au scăpat „neatinse”. Aceastea prezintă degradări și distrugeri care pot reprezenta un pericol pentru micuții care sunt lăsați nesupravegheați de părinți.

Un cititor Alba24 a surprins recent imagini de pe pista pentru bicicliști aflată pe dealul Mamut din Alba Iulia. Pe mai multe porțiuni din aceasta, aleea pietonală este acoperită aproape în totalitate de pământ și vegetație iar rigolele sunt pline de frunze uscate, spune acesta.

De asemenea, locurile de joacă pentru copii reprezintă un pericol pentru cei mici. Unele elemente din ansamblurile de joacă au dispărut complet iar altele sunt rupte / deteriorate.

O parte din problema pământului care acoperă porțiuni din trotuar sau din pista de biciclete este generată de animalele sălbatice, respectiv de porcii mistreți care au brăzdat și răscolit solul în mai multe zone.

„În urmă câteva săptămâni am văzut o turmă de porci mistreți, cred că erau peste 20, cu mai mulți pui, la 10-15 metri de pista asfaltată de biciclete și la mai puțin de 200 de metri de Pavilion”, ne-a transmis cititorul Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor pentru a pregăti deschiderea de pe 15 iunie

Publicat

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit, miercuri seara, despre stadiul epidemiei de coronavirus în România și despre măsurile care fi luate în perioada următoare. ”Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor și pe 10, 11 vom da un răspuns pentru a se putea pregăti pentru deschiderea de pe 15 iunie” a spus Tătaru.

„Noi vrem să ajungem la zero și să pregătim un evantual val doi. Nu o să oprim la zero numărul de cazuri noi.

După 15 octombrie, ne gândim că ar putea apărea. Manifestarea bolii ține de mai mulți factori, de organism, de afecțiunile organismului, de contextul în care apare, de comunitatea în care apare. Ține de momentul în care îl depistăm. Decesele pe care le-am avut sunt la cei cu comorbidități.

În mijloacele de transport există un risc dacă rețeaua de climatizare nu a fost dezinfectată.

Am avut o întâlnire cu reprezentanții mall-urilor și pe 10, 11 vom da un răspuns pentru a se putea pregăti pentru deschiderea de pe 15 iunie”, a anunțat Nelu Tătaru.

Sursă: B1 TV

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Amenzi de la 1.500 lei la 3.000 lei de persoană pentru munca suplimentară ilegală: decizie finală în Camera Deputaților

Publicat

pensii bani

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea care modifică Codul muncii şi care se referă la sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind munca suplimentară.

Camera Deputaţilor este decizională în acest caz.

Prin respingerea cererii de reexaminare, legea a rămas în forma sa iniţială. Aceasta prevede că „nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată contravenţional cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.

Preşedintele Iohannis a formulat o cerere de reexaminare pentru această lege din considerentul că „ar trebui să se clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate