Cum se aplică OUG pentru modificarea codurilor penale. Schimbări şi din proiectul de lege privind graţierea

Ordonanţa de urgență pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, adoptată în regim de urgență de Guvernul Grindeanu şi publicată în 1 februarie, în jurul orei 1.00, a intrat în vigoare de la această dată, cu excepţia prevederilor de la articolul 1, amânate pentru aplicare 10 zile, până în 11 februarie.

Totodată, Executivul a transmis Parlamentului un proiect de lege privind graţierea unor pedepse, solicitând procedură de urgenţă.

Reamintim că OUG 13/2017 pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 31 ianuarie, seara, în condiţiile în care nu s-au aflat pe ordinea de zi – nici pe cea ordinară, nici pe cea suplimentară. Lipsa de transparenţă a fost sancţionată dur de opinia publică, şeful statului, magistraţi şi experţi independenţi.

Ce se aplică din 1 februarie:

Denunţul se va lua în considerare doar dacă este depus în termen de şase luni. „Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”, se arată în OUG adoptată de Guvern.

Ce se aplică din 11 februarie:

Abuzul în serviciu care cauzează un prejudiciu mai mic de 200.000 lei nu se mai pedepseşte cu închisoarea. Acum, pedepsele pentru abuzul în serviciu sunt închisoare între doi și șapte ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Prin OUG adoptată de Guvern se prevăd „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii expres dintr-o lege, ordonanţă sau o Odonanţă de Urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” – din textul OUG (art. 297 Cod Penal).

În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuţiilor de serviciu”, neexistând vreo prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conţine însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, potrivit News.ro.

Acelaşi articol modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”. Adică abuzul în serviciu dispare în cazul actelor normative. Prin urmare, orice act normativ, de la ordin de ministru, decizii de primar şi până la hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, vor putea fi adoptate, fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor, indiferent de prejudiciu.

Efecte: judecătorii ar urma să închidă dosare aflate pe rol, procurorii nu ar mai putea deschide dosare noi, iar cei aflaţi în închisoare pentru abuz în serviciu cu prejudiciu sub plafonul de 200.000 lei ar trebui eliberaţi.

Laura Codruţa Kovesi, DNA: „De exemplu, dacă un manager de spital va avea la dispoziție 3 miliarde de lei pentru a cumpăra medicamente, ar putea împărţi banii în sume mai mici şi contractele să le să le dea cui vrea – familiei, prietenilor – la preţuri supraevaluate, pentru că nu va mai putea fi cercetat”.

Abuzul în serviciu mai are însă și un al doilea mod de săvârșire a faptei, care va rămâne, în esență, neschimbat, cu excepția limitelor de pedeapsă: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepsește cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă”, potrivit OUG nr. 13/2017. Actualmente, pedeapsa este închisoarea de la doi la șapte ani, fără alternativa amenzii, potrivit avocatnet.ro.

Executivul a renunțat totuși la una dintre propunerile inițiale pentru noul text al abuzului în serviciu. Proiectul prevedea, ca o condiție pentru tragerea la răspundere, introducerea unei plângeri prealabile, ceea ce ar fi însemnat practic că infracțiunile de abuz în serviciu nu ar mai fi putut să fie cercetate și judecate decât în rare cazuri, având în vedere modul în care funcționează în dreptul procesual penal acest tip de act și care sunt efectele sale.

Conflictul de interese: nu va mai fi considerată infracţiune, dacă funcționarul public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, va îndeplini un act ori va participa la luarea unei decizii prin care se vor obține foloase patrimoniale necuvenite pentru persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. Astfel, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”; rămâne doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.

În forma actuală, conflictul de interese este definit ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură” şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Efecte: fiind vorba despre o dezincriminare parţială, se vor închide unele dosare.

Neglijenţa în serviciu: articol abrogat. Efect: dezincriminare totală, dispare infracţiunea.

Potrivit reglementării încă în vigoare, această infracțiune presupune „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, conform Codului penal.

Favorizarea infractorului: dacă este făcută de un afin până la gradul al doilea nu va fi considerată infracțiune. În prezent, favorizarea făptuitorului nu se pedepsește doar dacă e săvârșită de un membru al familiei, iar prin membru de familie se înțelege, potrivit Codului penal: ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; soţul; persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

De asemenea, ordonanța mai prevede și că faptele de favorizare a infractorului nu se vor pedepsi, dacă vor fi comise în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

La articolul 269 este adăugat un al patrulea alineat, conform căruia prevederea care consemnează că „ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă” nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Nou proiect al legii graţierii – ce schimbări propune Guvernul

Mai multe schimbări majore au apărut în proiectul legii graţierii trimis de Guvern Parlamentului, faţă de proiectul de ordonanţă de urgenţă, scrie hotnews.ro.

Noul document prevede că va fi graţiată jumătate din pedeapsa celor care au în întreţinere copii sub 14 ani, faţă de proiectul iniţial de OUG, unde vârsta copilului era de sub 5 ani.

Alte modificări:
– a fost eliminată prevederea care arată ca pot beneficia de graţierea a jumătate din pedeapsă condamnaţii indiferent de infracţiune (adică şi violatorii, pedofilii, tâlharii) dacă au peste 60 de ani sau copil in intretinere; de înjumătăţirea pedepsei pot beneficia doar condamnaţii pentru un anumit tip infracţiuni.
– a fost eliminată prevederea potrivit căreia se graţiază şi pedepsele cu suspendare.
– graţierea va fi condiţionată de plata despăgubirilor stabilite de instanţe; daca persoana graţiată nu plăteşte despăgubirea într-un an, revine în inchisoare
– graţierea nu se aplică infracţiunilor reglementate de legi speciale, între care şi Legea 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: în varianta iniţială, gratierea nu se apliăa doar anumitor articole din legea 78, mai puţin articolului în care a fost condamnat Liviu Dragnea în Dosarul referendumul, potrivit hotnews.ro.

surse: digi24.ro, news.ro, avocatnet.ro, hotnews.ro