Cum se vorbea pe la Alba în anii `20. Știi ce înseamnă coleșă, tiglăzău, chefe, gyorș sau mozi?

Vocabularul românesc a fost influenţat de-a lungul secolelor, în special în Transilvania, de limbile națiunilor cu care românii au locuit pe aceste meleaguri. Ungurii, saşii, evreii şi chiar turcii au determinat îmbogăţirea limbajului românesc, unele dintre aceste cuvinte fiind folosite şi astăzi. Ziarul Vestea din Alba Iulia publica în anul 1924 o serie de cuvinte păstrate în limba română din limba maghiară. Astfel cuvântul birău însemna jude sau judecător, şusterul era pantofarul, şanaiderul – croitorul, iar astăluş era folosit pentru a denumi tâmplarul. ”Nădragii” sunt și astăzi la modă și stau bine pe anumite ”chicioare”.

”Bolta” şi ”glaja” sunt cuvinte prezente şi acum în vocabularul local din Transilvania, la fel ca şi ticlazăul. În același timp, bătrânii din satele de lângă Alba stropesc încă via cu ”farbă”, soluția colorată în albastru mai cunoscută ca ”piatră vânătă. ”Oaspeții erau ”vindici” (cei de la periferia Ardelaului le zic goşti şi vendeglăi), iar la prăvălie trimiteau după răşcaşă în loc de orez, sau după o darabă de box, adecă o bucată de cremă de ghete” se spune în ziarul Vestea care apărea la Alba Iulia în 1924.

Publicitate

„Provincialisme şi alte isme, sau cum se vorbeşte la noi”

(după ziarul Vestea din 1924)

Birău – Jude

Solgbirău – pretor

Şuster – pantofar

Şnaider – croitor

Astăluş – măsar, tâmplar

Pentru îmbrăcămintea şi obiectele casnice:

Căput – surtuc

Nădragi – pantaloni

Colop – pălărie

Fizuri – şireturi

Chişchineuţ – batistă

Papir – hârtie

Ircă – caiet

Casten – dulap

Chefe – perie

Cocie – trăsură

Platăn – cuptor

Cufăr – geamantan

Taşcă – geantă

Pe urmă chiar unele doamne folosesc termini ca:

Leveş – supă

Mozi – cinema

Işcoală – şcoală

Boltă – prăvălie

Potică – farmacie.

Tot cucoanele sau servitoarele acestora zic:

Tiglăzău – fier de călcat

Biriş – servitor

Gyorş –accelerat

Farbă – culoare

Glajă – sticlă

Provincialisme

Deşi provincialismele nu sunt aşa de compromiţătoare, totuşi, fiind inestetice, vom reproduce câteva din ele:

Potracăr – avocat

Pătrupop – protopop

Portroz – portret

Maşină – tren

Ghibol – locomotivă

Chicioare – picioare

Bomboz – bomboane

Pită – pâine

Coleşe – mămăligă

Pupurez – colăcel

Baraboi, cucule – cartofi

Pucioasă, scăpăruşe – chibrite

Ştea – stea

Şcodent – student

Sperez – sper

Ştempel şi pecet – timbru

Copeneaţă – cutie

Mârtan – motan.

FOTO Arhivă: Zili Weinberger și prietenii săi, Alba Iulia