Cum vor putea românii de peste hotare să îşi ceară cetăţenia, în ţară. Modificări propuse în legislaţia actuală

Persoanele care își asumă liber identitatea culturală română, cei de origine română și care aparțin filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara granițelor României îşi vor putea cere cetăţenia în ţară. Prevederile se regăsesc în modificări la Legea cetăţeniei, iniţiate de parlamentari liberali.

Românii din afara granițelor de etnie română dar care nu au părinții sau bunicii români, vor putea cere cetățenie română. În acest moment, Legea nr. 21/1991 îi tratează pe etnicii români ca pe cetățenii străini care vor să obțină cetățenia română, astfel că procedurile se derulează mai greu. Acești etnici, aflați în statele din jur, mai ales în Republica Moldova și Ucraina, “și-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, ei fiind născuți în teritorii care nu au aparținut României”, argumentează inițiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Se propune introducerea unui articol nou după art. 8 indice 2:

(8 indice 3) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care își asumă liber identitatea culturală română, persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara granițelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni.

Proiectul intră în atenţia Senatului, apoi la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

sursa: legestart.ro