Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia DNA în dosarul de abuz în serviciu al fostului secretar al CJ Hunedoara. Decizie definitivă


Publicat

curtea de apel alba

curtea de apelCurtea de Apel Alba Iulia a respins joi contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul în care a fost anulată pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare aplicată fostului secretar al CJ Hunedoara, Daniel Dan, judecat pentru abuz în serviciu.

Decizia a fost pronunţată joi, 30 martie 2017. Procesul s-a judecat marţi, dar instanţa a amânat pronunţarea pentru a studia mai bine documentele depuse la dosar. Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat că instanţa ”a respins ca nefondată” contestaţia în anulare depusă de DNA.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă iar considerentele hotărârii judecătoreşti vor putea fi făcute publice de îndată ce aceasta va fi motivată.

Reamintim că prin decizia penală nr.20/2017 Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestaţia formulată de persoana condamnată Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016.

În timpul dezbaterilor din urmă cu două zile, procurorul DNA şi-a argumentat contestaţia în anulare, în principal, pe faptul că instanţa de la Curtea de Apel Alba Iulia nu ar fi avut dreptul de a aplica decizia Curţii Constituţionale în condiţiile în care sunt două hotărâri definitive pronunţate în cauză. Potrivit Codului Penal nu pot exista două hotărâri pentru aceeaşi faptă. Este vorba despre decizia definitivă prin care Daniel Dan a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare şi decizia prin care s-a aprobat contestaţia la executare formulată de acesta, scrie adevărul.ro.Parchetul spune despre instanţa de la Curtea de Apel că a rejudecat procesul atunci când a pronunţat decizia de anulare a condamnării pronunţată în aprilie 2016 de către aceeaşi instanţă, lucru care nu ar fi trebuit să îl facă. ”Instanţa şi-a depăşit cadrul legal şi a dat o nouă încadrare infracţiunii, admiţând contestaţia la executare. Decizia Curţii Constituţionale ar fi putut fi aplicată doar dacă se ridica o excepţie de neconstituţionalitate în timpul procesului”, a spus procurorul DNA. Parchetul mai afirmă că hotărârea de la Curtea de Apel Alba Iulia, bazată pe decizia Curţii Constituţionale, ”încalcă stabilitatea statului de drept şi autoritatea de lucru judecat”.

Fostul secretar Daniel Dan şi avocatul acestuia au respins afirmaţiile procurorului DNA şi au precizat că instanţa de la Curtea de Apel nu a rejudecat procesul ci doar a constatat existenţa unei legi penale mai favorabile. ”Dacă nu s-ar fi aplicat decizia Curţii Constituţionale s-ar fi încălcat stabilitatea statului de drept. Cea mai mare încălcare a legi într-un stat de drept este nerespectarea deciziilor Curţii Consituţionale”, a spus avocatul. Daniel Dan a depus la dosarul cauzei şi o decizie a Tribunalului Arad prin care s-a admis cererea omului de afaceri Ovidiu Tender şi i-a scăzut 3 ani şi 6 luni din pedeapsa de 12 ani de închisoare, ca urmare a constatării faptului că abuzul în serviciu a fost dezincriminat prin decizia Curţii Constituţionale.

Curtea de Apel a decis în 9 februarie 2017 încetarea de drept a executării pedepsei de către condamnat ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/15.06.2016, prin care s-a dezincriminat parţial infracţiunea de abuz în serviciu. Daniel Dan a fost condamnat definitiv în aprilie 2016 pentru că a fraudat concursul pentru funcţia de director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Hunedoara, prin încălcarea dispoziţiilor unei hotărâri de guvern. Nefiind vorba despre legislaţie primară (lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă), instanţa din Alba Iulia a considerat că se aplică prevederile deciziei Curţii Constituţionale şi a hotărât anularea pedepsei, scrie adevărul.ro.

Conţinutul minutei deciziei penale nr. 20/2017 făcută publică şi prin comunicatul de presă nr.3/14.02.2017

„Admite contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei:

În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. constată dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia şi în consecinţă:

Dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al.2 C. pen. şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 9 februarie 2017.”



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Definiția de caz COVID, actualizată de INSP. Ce este considerat caz suspect sau probabil și cum se face testarea

Publicat

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, vineri, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cazul suspect este considerat și cel al unei persoane care are doar febră și tuse.

Caz suspect

– orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse (anterior, orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)

sau

– orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri / vărsături, diaree, status mental alterat

sau

– orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

sau

– orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, precizează INSP.

Caz probabil

– un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;

– un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară –  opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară – multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară – linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;

– o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;

– un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

Caz confirmat

– o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;

Contactul direct este definit ca:

– persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19

-persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)

– persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă)

– persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute

– persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m

– persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

– argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare)

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.

În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020)

6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie:

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

Notă:

Cu referire la punctele 5., 6. și 7, în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

10. Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant; în perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, in functie de specificul activitatii.

Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.

Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

surse: agerpres.ro, cnscbt.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un uragan puternic lovește Grecia, cu rafale de vânt de până la 117 km/h. Prefectul Insulelor Ionice: ”copacii cad peste tot”

Publicat

Inundaţii şi ploi torenţiale, care au provocat întreruperi de electricitate, s-au abătut vineri asupra Insulelor Ionice, lovite de un rar uragan mediteranean, cunoscut sub denumirea de ”medicane”, fiind însoţit de rafale de vânt cu viteze de până la 117 km/h, potrivit Protecţiei Civile elene, relatează AFP.

„Copacii cad peste tot”, a declarat prefectul Insulelor Ionice, Rodi Kratsa, pentru televiziunea de stat. Însă pe aceste insule, precum Zakynthos şi Kefalonia, situate în vestul Greciei şi la est de Italia, nu au fost deocamdată înregistrate victime.

Uraganul, denumit Ianos, „urmează să lovească vestul (Greciei) cu aceeaşi intensitate pentru încă 6-9 ore şi apoi să înceapă să se deplaseze către sud”, a adăugat Kratsa.

Două zboruri Ryanair programate să ajungă pe insula Kefalonia au fost redirecţionate către Atena, iar legăturile maritime pentru şi către insulă au fost întrerupte.


Insulele Itaca şi Zakynthos au fost, de asemenea, afectate de întreruperi de electricitate şi circulaţia pe o parte din drumuri a fost întreruptă, în timp ce Corfu şi Lefkada au fost afectate, într-o măsură mai mică, de intemperii.

O barcă de agrement elveţiană ancorată în Itaca a fost luată de valuri, însă cei doi pasageri de pe ambarcaţiune au reuşit să ajungă la ţărm, potrivit agenţiei de presă elene ANA. O altă barcă s-a scufundat în portul Zakynthos, însă pasagerii săi – belgieni – sunt teferi şi nevătămaţi, a mai spus Kratsa.

Uraganul Ianos este aşteptat să ajungă în Peninsula Peloponez vineri seara.

Grecia a fost lovită de un uragan în 2018, care a provocat moartea a două persoane pe insula Evia.

sursă: Agerpres

sursă foto: captură video Youtube

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT pe autostrada A1 Sebeș-Sibiu. O persoană rănită după ce o șoferiță a intrat cu mașina în parapet

Publicat

O persoană a fost rănită într-un accident rutier petrecut vineri după amiaza pe autostrada A1 Sebeș-Sibiu, zona Cristian. O șoferiță a intrat cu mașina în parapet.

Potrivit IPJ Sibiu, pe A1, la km 258 (ieșirea din Cristian spre Sibiu), pe sensul de mers Sebeș -Sibiu. o conducătoare auto în vârstă de 40 de ani, din Dâmbovița, pe fondul oboselii la volan, a ieșit în afara partii carosabile și a intrat cu mașina în parapet.

Potrivit ISU Sibiu, la fața locului au fost acordate îngrijiri medicale pentru două persoane implicate, iar care o femeie de aproximativ 88 de ani a fost transportată la UPU Sibiu cu suspiciune de fracturi membre inferioare.

Nu a fost necesară intervenția echipajului de descarcerare.

sursă imagini: ISU Sibiu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA pe județe a cazurilor de infectare cu noul coronavirus. Situația oficială din România, în data de 18 septembrie

Publicat

1.527 de infectări noi au fost înregistrate în România, în ultimele 24 de ore, după 25.254 testări.

Numărul cazurilor de COVID-19, confirmate în România a ajuns la 110.217, potrivit datelor transmise vineri, 18 septembrie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Municpiul București dar și Iași, Cluj, Bacău, Brașov și Prahova.

Harta în format mai mare poate fi deschisă AICI.

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 18 septembrie – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi:

Mun. București – 14487 – 171

Suceava – 6082 – 49

Brașov – 5368 – 56

Argeș – 5356 – 19

Prahova – 5219 – 59

Iași – 4128 – 91

Galați – 3759 – 40

Bacău – 3740 – 59

Dâmbovița – 3633 – 52

Timiș – 3336 – 61

Bihor – 3179 – 47

Ilfov – 2833 – 33

Cluj – 2765 – 68

Neamț – 2764 – 45

Buzău – 2609 – 16

Vrancea – 2579 – 22

Vaslui – 2471 – 39

Dolj – 2370 – 77

Arad – 2343 – 39

Constanța – 2235 – 22

Brăila – 2155 – 33

Hunedoara – 2055 – 25

Sibiu – 1901 – 37

Vâlcea – 1813 – 30

Gorj – 1798 – 21

Olt – 1676 – 24

Maramureș – 1667 –  – 1 (rectificare negativă)

Mureș – 1632 – 11

Botoșani – 1492 – 9

Alba – 1464 – 25 (1.471 cazuri, potrivit DSP Alba; 25 cazuri noi)

Bistrița – Năsăud – 1375 – 17

Mehedinți – 1315 – 24

Ialomița – 1129 – 19

Caraș – Severin – 1087 – 36

Covasna – 1050 – 33

Giurgiu – 955 – 16

Teleorman – 916 – 28

Harghita – 871 – 15

Tulcea – 722 – 15

Călărași – 707 – 15

Sălaj – 559 – 19

Satu Mare – 506 – 10

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate