Curtea de Conturi avertizează: Primăriile nu trebuie să devină dependente de banii de la Guvern. Problema veniturilor locale

Primăriile și celelalte administrații locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile pe care le generează la nivel local și banii transferați de la bugetul de stat, astfel încât sprijinirea comunităților cu resurse reduse să nu creeze o dependență excesivă față de finanțarea centrală. Mesajul a fost transmis de președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui seminar internațional dedicat autonomiei financiare locale.

Problema autonomiei financiare a administrațiilor locale revine în atenție într-o perioadă în care numeroase comune și orașe mici au nevoie de transferuri de la bugetul de stat pentru a-și echilibra bugetele și pentru a putea asigura serviciile publice.

Mirela Călugăreanu, președintele Curții de Conturi din iulie 2025, a subliniat necesitatea unui sistem în care solidaritatea între comunitățile cu venituri diferite să fie păstrată, fără ca aceasta să descurajeze autoritățile locale să își dezvolte propriile surse de finanțare.

Curtea de Conturi: sprijin pentru comunitățile sărace, dar fără dependență de bugetul central

Principala provocare este găsirea unui raport echilibrat între resursele colectate la nivel local și transferurile primite de la stat.

Publicitate

Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a arătat Mirela Călugăreanu, potrivit Agerpres.

”Provocarea reală nu este alegerea între cele două surse de finanțare – venituri proprii și transferurile de la bugetul de stat – ci identificarea unui echilibru funcțional între solidaritatea financiară națională și responsabilitatea fiscală locală”, a completat aceasta.

Transferurile sunt importante în special pentru localitățile cu o bază fiscală redusă, unde taxele și impozitele colectate local nu pot susține singure toate cheltuielile și investițiile necesare.

Problema apare atunci când aceste mecanisme încetează să mai reprezinte un instrument de echilibrare și ajung să constituie principala sursă de funcționare a administrației locale.

Raport al Curții de Conturi: finanțarea poate deveni un instrument de ajustare temporară

Riscul a fost identificat și într-un amplu audit al performanței realizat de Curtea de Conturi privind situația comunelor și orașelor mici din România.

Raportul, publicat la sfârșitul anului 2025 și realizat în legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, analizează veniturile, cheltuielile și capacitatea de finanțare a acestor localități.

Auditorii arată că mecanismele și derogările utilizate pentru asigurarea stabilității și echilibrării bugetelor locale pot avea efecte nedorite dacă sunt perpetuate.

Potrivit concluziilor raportului, pe termen lung asemenea mecanisme pot influența negativ gradul de autonomie financiară și sustenabilitatea politicilor publice locale, finanțarea riscând să devină mai degrabă un instrument de ajustare temporară decât unul destinat dezvoltării strategice.

De unde vin banii administrațiilor locale

Bugetele locale sunt alimentate din mai multe categorii de venituri.

Veniturile proprii includ impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și venituri, precum și cote defalcate din impozitul pe venit, potrivit structurii analizate de Curtea de Conturi. La acestea se adaugă sumele provenite prin mecanisme de redistribuire, inclusiv sumele defalcate din TVA, subvențiile și alte transferuri, precum și finanțările europene.

Diferențele dintre localități pot fi foarte mari. Un municipiu cu o economie puternică, numeroși angajați și companii care desfășoară activitate pe teritoriul său are o capacitate de a genera venituri incomparabil mai mare decât o comună mică, depopulată sau cu activitate economică redusă.

Din acest motiv, mecanismele de echilibrare rămân necesare pentru ca localitățile mai sărace să poată asigura serviciile publice de bază.

Comunele și orașele mici, în centrul problemei

Curtea de Conturi a analizat în mod special situația comunelor și orașelor mici tocmai pentru că dimensiunea localității influențează o serie de indicatori financiari.

Raportul instituției arată că numărul locuitorilor are impact asupra veniturilor, cheltuielilor și capacității de finanțare a unităților administrativ-teritoriale.

Localitățile mici se confruntă cu o problemă structurală: trebuie să susțină o administrație și servicii publice chiar dacă numărul contribuabililor și baza economică din care pot obține venituri sunt limitate.

În asemenea situații, transferurile de la bugetul de stat pot fi indispensabile. Miza semnalată de Curtea de Conturi este ca ele să nu reducă interesul administrațiilor pentru creșterea veniturilor proprii, administrarea eficientă a patrimoniului și atragerea altor surse de finanțare.

Autonomia locală depinde și de capacitatea primăriilor de a genera venituri

Autonomia administrativă este dificil de separat de autonomia financiară. O autoritate locală care depinde într-o proporție foarte mare de transferuri decise la nivel central are un spațiu mai redus pentru stabilirea și finanțarea propriilor priorități.

În rapoartele sale privind finanțele publice locale, Curtea de Conturi a constatat în diferite județe ponderi importante ale sumelor redistribuite de la bugetul de stat în finanțarea administrațiilor locale.

De exemplu, într-un raport privind finanțele publice locale, auditorii au constatat că aportul propriu al comunităților analizate nu ajungea la nivelul resurselor care ar putea fi obținute printr-o administrare eficientă a patrimoniului, funcționarea administrației fiind susținută în continuare într-o proporție semnificativă prin redistribuiri de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Miza: transferurile să ajute dezvoltarea, nu să înlocuiască veniturile locale

Mesajul transmis de conducerea Curții de Conturi nu presupune eliminarea mecanismelor de solidaritate financiară între stat și comunitățile locale.

Pentru localitățile cu venituri reduse, transferurile rămân necesare pentru funcționarea serviciilor publice și pentru reducerea diferențelor față de comunitățile mai dezvoltate.

Problema este găsirea unui sistem în care aceste fonduri să completeze resursele locale și să sprijine dezvoltarea, fără a transforma finanțarea centrală într-o sursă de care administrațiile să depindă permanent.

În acest context, creșterea capacității de colectare, administrarea mai eficientă a patrimoniului local, dezvoltarea bazei economice și utilizarea finanțărilor europene devin elemente importante pentru consolidarea autonomiei financiare a primăriilor.