Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

De ce se împodobește bradul de Crăciun. Semnificații, tradiții și superstiții de sărbători. Legenda copacului veșnic verde


Publicat

brad

Unul dintre cele mai frumoase și mai cunoscute obiceiuri de Crăciun este împodobirea bradului. Mai puțin cunoscut este însă faptul că tradiția împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad a fost preluată, pe la jumătatea mileniului trecut, de la triburile germanice.

Bradul simbolizează prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este acoperit reprezintă cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se păstrează în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului. Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare, bradul reprezenta ”nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară, precum covoarele, ştergarele şi iile.

Vezi și Mesaje Speciale de Crăciun 2019. O selecție a celor mai frumoase texte petru felicitări şi urări de Crăciun

În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a lui Moş Crăciun. În povestirile părinţilor noştri, de cele mai multe ori bradul era adus de Moş Crăciun, atunci când copiii dormeau. Sau, în locul lui Moş Crăciun, nu apucau să vadă decât bradul trecând pe sub fereastră.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseşte din nici o casă (cu copii) în Sfânta seară a Crăciunului şi cu o nerăbdare crescută aşteptăm cu emoţie momentul magic al împodobirii acestuia.

Beteala, globurile colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor ce dau parcă viaţă bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus urcată în vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara cea Mare.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne decoraţiune de sezon, motiv de mândrie mai ales pentru gospodarii care sunt gazde în această perioadă. În cele mai multe din casele românilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc) înainte de Bobotează, urmând să se primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului. În acel moment, nostalgia pomului de Crăciun este alungată, spre a se face loc Noului An, în deplinul sens al cuvântului.

Primul brad de Crăciun

Bradul de Crăciun, asa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri, instalaţie electrică, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel. Deşi în Europa originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o reprezentare a arborelui lumii, alţii îl consideră o referire directă la arborele Paradisului, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Până în secolul XV, oamenii împodobeau casele cu crenguţe verzi şi tradiţia era considerată păgână, la fel şi cea de a-şi face daruri unii altora.

Dar nu peste multă vreme, în locul crenguţelor va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul brad de Crăciun, într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii.

În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobeşte primul brad aşa cum îl cunoaştem noi astăzi. După 1878, decoraţiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, aşa că această tradiţie pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie ca este vorba despre ţări din Asia, Africa, America sau Australia.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără bradul de Crăciun, împodobit şi scânteietor.

În 1776, prin intermediul soldaţilor germani care participau alături de englezi la războiul de independenţă, această tradiţie ajunge şi în Statele Unite, iar în 1880 cucereşte şi Casa Albă.

Când se împodobește bradul

Tradiția spune că pomul de Crăciun se împodobește în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Un înger sau o stea poate fi pusă în vârful pomului, reprezentând îngerii sau steaua de la Betleem.

În tradiția românească de la sate se regăsește acest obicei al împodobirii bradului la nunți și la moartea tinerilor, femei și bărbați. Obiceiul există din vremea dacilor și semnifică o nuntă rituală între persoana decedată și natura reprezentată prin brad. El a rămas în tradiția unor comunități locale din regiunile Banat și Oltenia. Bradul astfel împodobit se numește Pomul vieții, care se regăsește drept motiv natural în arta populară.

Odată cu evoluția etnografică a poporului român, bradul a căpătat din ce în ce mai multe înțelesuri, precum cel de „arbore de judecată”, „arbore de pomană”, „arbore fertilizator” sau „stâlp de arminden”.

Legenda bradului

Legenda spune că în preajma iernii, o mică pasăre nu a mai putut să plece spre ţările calde, întrucât avea o aripă ruptă. Tremurând de frig, pasărea a încercat să se adăpostească în frunzişul unui stejar şi a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de teamă că le va mânca fructele. Disperată, aceasta s-a culcat în zăpadă, aşteptând să moară. Deodată a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire. Astfel, pasărea a fost salvată.

Dar, în seara de Crăciun, un vânt teribil a suflat cu putere peste pădure şi toţi copacii şi-au pierdut frunzele, în afară de bradul cel generos, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru gestul de bunăvoinţă şi i-a păstrat frunzişul verde, oricât de aspre au fost vicisitudinile iernilor care au urmat.

O altă legendă, din nordul Europei, povesteşte că, odată, în vremi foarte îndepărtate, au pornit la drum lung trei virtuţi surori (Speranţa, Iubirea şi Credinţa), căutând copacul care să le reprezinte: înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, surorile călătoare au găsit bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfânt împodobit de Crăciun.

Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se îndreaptă spre înaltul cerului, iar ramurile sale rămân permanent verzi, amintind de viaţa veşnică.

Bradul și momentele vieţii

Nu întâmplător, bradul a fost inclus în toate evenimentele importante ale vieţii, de la naştere până la moarte.

Într-un obicei tradiţional, copilul primea, la naştere, un brăduţ adus din pădure, care se sădea în curte. Din acel moment, acest brad va deveni protectorul micuţului şi îl va apăra de toate cele rele în cursul vieţii. Mai târziu, adolescentul şi adultul vor veni frecvent lângă bradul-frate care va prelua, asupra sa, boala, depresia psihică şi chiar nenorocirile celui care îi cere ajutorul. În aceste întâlniri, bradul îşi va încărca „fratele“ cu energie şi îi va îndepărta orice necaz sau şoc psiho-emoţional.

La nuntă există obiceiul ornării unui brad cu fructe şi hârtii colorate, în jurul lui fiind organizată o mică petrecere, în care se fac urări de viaţă lungă mirilor şi naşilor.

La moartea unui tânăr încă necăsătorit se mai păstrează şi astăzi ritualul împodobirii unui brad (eventual chiar bradul-frate dăruit la naştere), care se pune pe mormântul celui decedat, pentru a trece împreună în lumea de apoi. În cazul când murea un localnic, plecat departe de casă, se obişnuia o procesiune specială de înmormântare, în care sicriul ce se îngropa avea, în interior, un brad în locul celui dispărut.

Un alt obicei, frecvent în zonele de deal şi de munte constă din punerea unor ramuri de brad la coama casei în construcţie sau chiar la hăţurile cailor şi la căruţele care transportau lemnul. Această măsură are la bază credinţa că în noua casă va fi linişte, veselie şi mari bucurii. Chiar şi în livada din jurul casei, bradul sădit de omul gospodar va face pământul mai mănos, iar livada se va încărca cu roade bogate în fiecare an.

Rolul ocrotitor al bradului în viaţa omului este bine ilustrat în obiceiul păstrat în obcinile Bucovinei. În fiecare primăvară ciobanii fac un foc mare, peste care pun cetină de brad, iar prin fumul care se formează trec toate oile din stână, pentru a fi ferite de primejdii în deplasările pe munte din timpul verii.

Bucuria colectivă se manifestă atunci când bradul de Crăciun este instalat într-un loc public, unde este admirat de toţi vizitatorii.

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, poparele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea.

Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Craciunului.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

calendarulortodox.ro, ziarullumina.ro, digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Programul „Prima Casă” va fi lansat peste două săptămâni. Ce denumire va avea şi ce schimbări aduce

Publicat

prima casa

Guvernul pregăteşte schimbări la programul Prima Casă, care va fi deblocat în circa două săptămâni şi va deveni programul „O Nouă Casă”, a anunţat Cristian Păun, preşedintele FNGCIMM.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în plină criză proiectul ce prevede ca programul „Prima Casă” să devină un program social intitulat „O familie, o casă“. Cu toate acestea, programul „O familie, o casă” încă nu are normele de aplicare, drept urmare, ambele programe sunt blocate.

Prezent la Digi24, Cristian Păun a precizat că noul program nu se va mai axa pe aspectul social. Cu alte cuvinte, plafonul salarial nu va mai fi o condiţie.

În forma actuală, creditele „O familie, o casă” puteau fi accesate doar de românii cu venituri de până în 4.500 de lei de familie, respectiv 7.000 de lei, dacă au copii.

„Guvernul va da OUG în această săptămână, apoi săptămâna viitoare apar normele. Deci, în două săptămâni am putea avea noua formă a programului <O Nouă Casă>”, a precizat oficialul FNGCIMM.

Premierul Ludovic Orban a declarat, recent, că Guvernul va introduce un plafon care să ţină cont de realitatea de pe piaţa imobiliară.

„Trebuie să clarificăm situaţia în programul Prima Casă. O să avem nevoie de o reglementare legală care să clarifice modul în care se derulează programul Prima Casă”, i-a solicitat Ludovic Orban ministrului Finanţelor Florin Cîţu. Orban a solicitat ca în reglementare să se ţină cont de faptul că, faţă de momentul în care a fost redusă cota de TVA la vânzarea de imobile, metrul pătrat construibil era 750-800 euro, iar între timp s-a scumpit. „Să utilizăm un plafon care să ţină cont de realitatea de pe piaţa imobiliară de astăzi”, a cerut Orban.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a răspuns că se ia în calcul lansarea unui nou program „Prima Casă”, după ce va fi modernizat, iar plafonul stabilit va ţine cont de preţurile de acum din piaţa imobiliară.

sursa: Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tradițiile lunii IULIE. Ce se spune despre căsătoriile din ”luna lui Cuptor”. Ce nu ar fi bine să faci în Săptămâna Panteliilor

Publicat

De ”luna lui Cuptor” sunt legate mai  multe tradiții și obiceiuri. A doua săptămână a lunii iulie este cunoscută ca „Săptămâna Panteliilor”, surorile aprige ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșita și pot provoca incendii.

În 15 iulie se sărbătorește Ciurica, zi în care se spune că este bine ”să-ți bați bărbatul”, ca să-ți meargă bine tot anul. În 20 iulie, este sărbătoarea Sfântului Ilie și se spune că, cu cât va fi mai cald în iulie, cu atât iarna va fi mai friguroasă.

Vezi și FOTO: Rimetea, satul în care soarele răsare de două ori. Fenomen unic în România, specific lunii iulie

Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte o denumire, și anume: „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” și „Săptămâna Verii”.

Prima săptămână a lunii iulie este dedicată muncii agricole. Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

Săptămâna următoare reprezintă zilele „aprigelor” surori ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșita și pot provoca incendii.

Se spune că Panteliile sau Pârliile ar fi fost surorile Sfântului Ilie. Şi sunt atât de răutăcioase, că pârjolesc lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respectul cuvenit.

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, e strict interzis.

Totuşi, e voie să se dea hrană vitelor şi animalelor din curte, să se ude grădinile, să se adune seminţele de la legumele coapte, să se aducă grâul de la câmp, cu mare grijă, pentru a nu risipi boabele. E vremea pentru săpatul viei, seceratul grâului, cositul trifoiului, strânsul fânului, aratul miriştei şi semănat.

În a treia săptămână a lui „Cuptor”, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, responsabil de ploi însoțite de tunete și fulgere.

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naştere ușoară.

Tradiții de Sfântul Ilie – 20 iulie

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

Cea din urmă săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Potrivit tradiției, există câteva superstiții pe care trebuie să le respecți dacă vrei să ai noroc și bunăstare. Iată ce se spune:

Cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.

Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce sancțiuni primești dacă arunci gunoaie în natură: riști chiar să îți fie confiscată mașina. Precizări de la Garda de Mediu

Publicat

Comisarii Gărzilor de Mediu din țară îi pot amenda pe cei care poluează natura, chiar și dacă fapta a fost constatată de o persoană fizică și postată pe o rețea de socializare.

Mai mult, amenzile pentru cei care aruncă gunoaie în trafic au fost mărite, iar în situații grave se poate ajunge până la confiscarea automobilului sau a autospecialei cu care au fost transportate deșeuri periculoase. 

Dănuț Hălălai, actualul șef al Gărzii de Mediu Alba, a explicat pentru alba24.ro în ce condiții îi pot sancționa comisarii pe cei care poluează. 

Hălălai a precizat că, de exemplu, cei care aruncă gunoaie din mașină, în trafic, pot fi amendați cu o sancțiune cuprinsă între 500 și 1000 de lei.

Acesta a mai spus că un mare ajutor pentru cei de la Garda de Mediu îl reprezintă rețelele de socializare sau ziarele locale.

Mai exact, dacă pe o rețea de socializare gen Facebook apare un videoclip în care o persoană aruncă deșeuri fie pe stradă, fie în natură, iar numărul automobilului cu care transportă gunoaiele este vizibil, acea persoana va fi amendată.

Comisarii fac o cerere la serviciul de înmatriculări, iar aceștia le comunică numele proprietarului. După ce au identificat persoana în cauză, comisarii îi fac o invitație la sediul instituției, pentru a-i înmâna amenda, iar dacă acesta nu se prezintă, sancțiunea este trimisă prin poștă.

Dănuț Hălălai a mai explicat cum pot fi confiscate automobilele sau autoutilitarele cu care sunt transportate deșeurile.

Acesta a spus că această măsură poate fi luată în cazuri grave. Mai exact, dacă au fost deversate în natură deșeuri periculoase sau dacă acestea au fost transportate fără autorizații, atunci autovehiculele vor fi confiscate, vor intra în proprietatea statului și scoase spre vânzare.

sursă foto: Facebook – Garda de Mediu Alba.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

S-a stabilit data alegerilor locale. Partidele și candidații intră în campanie electorală din 28 august

Publicat

Alegerile locale din acest an vor avea loc în ziua de duminică, 27 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă într-un comunicat de presă.

De asemenea, campania electorală va începe în data de 28 august 2020 şi se va încheia în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, respectiv în data de 26 septembrie 2020, ora 7.00.

Având în vedere adoptarea de către Senatul României a propunerii legislative privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 (L408/2020) prin care se propune data de duminică, 27 septembrie 2020, ca dată a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, Autoritatea Electorală Permanentă informează că perioada electorală aferentă alegerilor locale din acest an va începe cel mai târziu la data de 29 iulie 2020, urmând ca la data de 2 august 2020 să fie constituit Biroul Electoral Central.

Birourile electorale de circumscripţie vor fi constituite la data de 8 august a.c., dată de la care vor putea fi înregistrate alianţele electorale şi vor putea fi depuse candidaturile.

În ceea ce priveşte alianţele electorale, la alegerile locale, acestea se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean ori local.

Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță electorală. La alegerile locale din 2020, alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție județeană sau la biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz, până cel mai târziu la data de 11 august 2020.

Referitor la listele de susţinători şi numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor la alegerile locale din acest an, reamintim că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 din Legea nr. 84/2020 reduce la jumătate numărul minim al susținătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor, art. 4 reglementând că pentru candidaturile la consiliul local și funcția de primar din aceeași circumscripție electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul județean și președintele consiliului județean din aceeași circumscripție electorală, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți vor prezenta câte o singură listă de susținători.

Perioada de depunere a candidaturilor urmează să se încheie la data de 18 august 2020, birourile electorale de circumscripţie urmând să constate rămânerea definitivă a acestora la data de 24 august 2020.

Campania electorală va începe în data de 28 august 2020 şi se va încheia în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, respectiv în data de 26 septembrie 2020, ora 7.00.

Situația centralizată a numărului total de susținători necesari depunerii candidaturilor la alegerile locale din anul 2020 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială poate fi consultată AICI.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate