De ce vrem să fim admirați pe rețelele sociale. Explicațiile psihologilor despre nevoia de like-uri și validare

În era digitală, aprecierea nu mai vine doar din partea familiei, prietenilor sau colegilor. Pentru milioane de oameni, validarea se măsoară astăzi în like-uri, comentarii, distribuiri, vizualizări și urmăritori.

Psihologii spun că nevoia de a fi admirați pe rețelele sociale are explicații profunde. Ea este legată de dorința umană de apartenență, acceptare și recunoaștere socială. Problema apare atunci când reacțiile din mediul online devin principala sursă prin care o persoană își apreciază valoarea.

Nevoia de admirație nu a apărut odată cu internetul

Dorința de a fi apreciați nu este o invenție a rețelelor sociale. Oamenii au căutat dintotdeauna recunoaștere din partea celor din jur.

În psihologie, validarea socială este considerată importantă pentru dezvoltarea stimei de sine. Atunci când primim semnale pozitive de la ceilalți, creierul interpretează acest lucru ca pe o confirmare a faptului că suntem acceptați și valoroși.

Publicitate

Psihologul Adrian Marcu explică faptul că această nevoie este firească, dar poate deveni problematică atunci când ajunge să fie singura sursă de confirmare personală.

„Din punct de vedere psihologic omul are nevoie de recunoaștere, iar validarea socială reprezintă răspunsul primit din partea celorlalți că suntem apreciați, acceptați și valoroși. Însă problema apare atunci când această validare devine principala sursă de confirmare a valorii personale”, a explicat Adrian Marcu, pentru Mediafax.

Like-urile și comentariile, recompense rapide pentru creier

Rețelele sociale au amplificat nevoia de validare, pentru că oferă reacții rapide, vizibile și ușor de măsurat.

Fiecare notificare, like sau comentariu poate funcționa ca o mică recompensă. Aprecierea primită online poate genera o stare temporară de satisfacție, ceea ce îi determină pe mulți utilizatori să verifice frecvent telefonul sau reacțiile la postările publicate.

Psihologul Adrian Marcu spune că platformele sociale sunt construite tocmai în jurul acestui mecanism.

„Platformele sociale au transformat această nevoie într-un mecanism continuu de recompensă precum aprecierile, distribuirile, comentariile, numărul de vizualizări. Valoarea persoanei se confundă astfel cu indicatorii digitali”, explică specialistul.

Când valoarea personală ajunge să fie măsurată în cifre

În mediul online, vizibilitatea a devenit o formă de capital social. O persoană urmărită, distribuită și apreciată poate părea mai influentă sau mai importantă.

Acest lucru este valabil nu doar pentru vedete și influenceri, ci și pentru utilizatorii obișnuiți.

Pentru mulți oameni, aprecierea online oferă senzația că sunt văzuți, ascultați și validați. Problema apare atunci când numărul de like-uri, urmăritori sau vizualizări începe să fie confundat cu valoarea reală a persoanei.

Identitatea online: „cine sunt” sau „cum sunt perceput”

Rețelele sociale au schimbat și felul în care oamenii își construiesc identitatea.

În loc ca identitatea să fie legată mai ales de valori, relații, profesie, familie sau experiențe personale, ea poate ajunge să fie construită în jurul imaginii proiectate online.

„În zilele noastre identitatea este adesea construită prin imagine și nu ne mai punem întrebarea «cine sunt», ci «cum sunt perceput», rezultatul fiind acela că imaginea «filtrată digital» începe să înlocuiască autenticitatea. Putem vorbi de o îndepărtare de la sine pentru a deveni ceea ce credem noi că ceilalți apreciază”, spune psihologul Adrian Marcu.

Potrivit acestuia, identitatea riscă să devină „un produs construit pe imagine”, spre deosebire de trecut, când era susținută mai mult de valori, familie, profesie și experiențe de viață.

Comparația socială, una dintre capcanele rețelelor sociale

Un alt motiv pentru care oamenii caută admirație online este comparația socială.

Rețelele sociale expun zilnic utilizatorii la imagini cu persoane care par mai fericite, mai frumoase, mai bogate sau mai de succes. În mod natural, apare comparația cu propria viață.

Problema este că, de cele mai multe ori, oamenii postează doar momentele pozitive. Astfel, realitatea celorlalți este prezentată într-o variantă selectată, filtrată și idealizată.

„Platformele sociale girează un mediu competitiv în care comparația ocupă un loc de bază, iar atunci când o persoană se compară poate să înceapă să creadă că nu este suficient de atractivă, nu se ridică la realizările celorlalți. Ca idee fundamentală, ceilalți au o viață mai fericită decât a mea”, explică Adrian Marcu.

Această comparație constantă poate duce la frustrare, anxietate și nevoia de a obține, la rândul nostru, validare prin postări care să atragă reacții pozitive.

Când devine periculoasă nevoia de validare online

Dorința de apreciere este normală. Devine însă o problemă atunci când starea de bine depinde aproape exclusiv de reacțiile primite pe rețelele sociale.

Specialiștii atrag atenția că dependența de validarea externă poate duce la:

• scăderea stimei de sine
• anxietate socială
• sentiment de respingere
• dependență de rețelele sociale
• nevoia permanentă de aprobare
• dificultatea de a lua decizii fără confirmarea celorlalți.

În astfel de situații, persoana ajunge să își evalueze valoarea prin numărul de aprecieri, comentarii sau urmăritori.

Ce înseamnă o stimă de sine sănătoasă

Psihologul Adrian Marcu face trimitere la perspectiva psihiatrului francez Christophe André, potrivit căruia o stimă de sine sănătoasă are trei caracteristici importante: acceptarea propriei imperfecțiuni, independența relativă față de opinia celorlalți și păstrarea sentimentului propriei valori indiferent de succes sau eșec.

„Rețelele sociale funcționează aproape în direcția opusă, favorizând comparația permanentă, performarea unei identități ideale, evitarea vulnerabilității și căutarea aprobării imediate, rezultatul fiind ceea ce Andre ar numi o stimă de sine condiționată, dependentă de reacțiile mediului”, explică Adrian Marcu.

Cu alte cuvinte, o stimă de sine sănătoasă nu ar trebui să depindă de câți oameni reacționează la o postare.

Aprecierea virtuală nu poate înlocui relațiile reale

Aprecierea primită pe rețelele sociale poate fi plăcută și motivantă, dar nu poate înlocui relațiile autentice.

Încrederea în sine se construiește prin experiențe reale, relații stabile, competențe dezvoltate, reușite personale și acceptarea propriei persoane.

Psihologii spun că oamenii ar trebui să învețe să separe rezultatele unei acțiuni de valoarea lor ca persoane.

„Într-un final ar fi mult mai sănătos să avem abordarea că dacă o acțiune întreprinsă nu a avut rezultatul scontat, chiar dacă am greșit, valoarea mea ca om nu dispare”, spune Adrian Marcu.

De ce avem nevoie să fim admirați online

Nevoia de a fi admirați pe rețelele sociale este, în esență, o formă modernă a unei nevoi vechi: dorința de a fi acceptați, apreciați și incluși.

Diferența este că, în prezent, validarea poate veni instantaneu, printr-un simplu click. Like-urile, comentariile și distribuirile pot oferi o satisfacție rapidă, dar temporară.

Problema apare atunci când această validare devine centrul identității personale.

Concluzie: like-urile pot fi plăcute, dar nu definesc valoarea unei persoane

Admirația primită pe rețelele sociale poate oferi o stare de bine, însă nu ar trebui să devină criteriul principal prin care o persoană își măsoară valoarea.

Specialiștii avertizează că o stimă de sine sănătoasă nu se construiește din numărul de like-uri sau urmăritori, ci din autenticitate, relații reale și capacitatea de a păstra sentimentul propriei valori indiferent de reacțiile celorlalți.

Rețelele sociale pot fi utile pentru comunicare și exprimare, dar devin riscante atunci când transformă viața personală într-o competiție permanentă pentru atenție și validare.

imagine realizată cu ajutorul AI