Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De la 1 august, România a devenit parte a Sistemului de Informaţii Schengen, alături de Bulgaria


Publicat

De la 1 august, România si Bulgaria au acces integral la Sistemul de informaţii Schengen, baza de date comună a statelor membre in Uniunea Europeana, utilizată la controlul trecerii frontierelor Uniunii. Cetăţenii din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, pentru care a fost emisă alertă prin Sistemul de Informaţii Schegen (SIS), nu vor mai putea intra în România şi Bulgaria, anunţă Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Decizia Consiliului UE privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi în România a intrat în vigoare miercuri, 1 august.

Astfel, începând cu 1 august 2018, autorităţile române pot transmite către Sistemul de Informaţii Schengen propriile semnalări privind cetăţeni terţi pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau şederii pe teritoriul Uniunii Europene şi sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în acelaşi scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autorităţile naţionale din statele membre în ceea ce priveşte acest tip de semnalări.

„Datorită eforturilor substanţiale ale experţilor din domeniul afacerilor interne şi protecţiei frontierelor, precum şi ale demersurilor diplomatice întreprinse inclusiv de reprezentanţii noştri pe lângă instituţiile europene, autorităţile din România aplică integral, începând cu 1 august 2018, prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informaţii Schengen. Prin implementarea acestei decizii, România îşi consolidează poziţia de actor cu rol esenţial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, contribuind încă o dată la consolidarea spaţiului comun de liberă circulaţie, şi demonstrând astfel deplina capacitate în a gestiona cerinţele Schengen”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, citat într-un comunicat MAE.

Zona Schengen

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în ianuarie 2007.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Pescari din Alba, amendați de Jandarmerie și ANPA. Au fost prinși la pescuit fără permis

Publicat

Trei persoane care au pescuit fără permis s-au ales cu amenzi, după un control făcut miercuri de Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Alba și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), pentru prevenirea şi combaterea braconajului.

Este vorba despre două persoane din Mihalț și alta din Căpud, care au fost prinse la pescuit fără a deține permis de pescuit.

Cele trei persoane au fost sancţionate contravenţional, conform Ordonanței de Urgență nr. 23/2008, cu amenzi în valoare totală de 600 de lei, transmite IJJ Alba.

De la începutul acestui an, jandarmii au aplicat 32 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind pescuitul și acvacultura și au constatat o infracțiune – cazul unui bărbat care a capturat prin metoda „greblare” un pește din specia somn, cu lungimea de 1,2 metri, pe râul Mureș.

Vezi și FOTO: Bărbat din Aiud, surprins de jandarmi în timp ce aducea spre mal, din râul Mureș, un somn de 1,2 metri, capturat ilegal

Jandarmeria Alba atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 58 din O.U.G nr. 23 din 2008 privind pescuitul și acvacultura, pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește sau alte viețuitoare acvatice vii, efectuate fără permis în habitatele piscicole naturale constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 300 și 600 lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Povestea aurarilor din Munții Apuseni. Expoziție de artă fotografică și studiu etnografic, la Alba Iulia

Publicat

În spațiul expozițional al Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia este expusă, în perioada 12 – 30 august, o expoziție de artă fotografică și studiu etnografic denumită „Aurarii din Munții Apuseni”. 

În arealul Buciumului au trăit aurarii, cei care exploatau și produceau aurul prin utilizarea șteampurilor. Aceștia îl amalgamau cu mercur și făceau câte o biluță de metal prețios, uneori de forma unei alune, alteori de forma unei nuci. Aurul acesta era apoi preschimbat în bani la Oficiul de Schimb al Aurului din Abrud, în schimbul căruia minerii obțineau dinamita necesară pușcării. Majoritatea aurarilor însă vindeau aurul prin rețele de contrabandă pentru că statul plătea puțin pe gramul de aur, iar oamenii munceau mult și pe un profit scăzut. Așa încât doar o cantitate redusă se preschimba la Oficiul de Schimb.

 

 

Cele mai bogate mine de aur erau în arealul satului Bucium Poieni, în masivul Corabia, erau minele de la Frasin, care era situat la întretăierea satelor Bucium Șasa și Bucium Muntari și la Rodu, zonă aparținând satului Bucium Muntari, dar aflată în vecinătate cu Abruzelul.

Munca în mină şi celelalte activităţi de suprafaţă erau manuale. Cu timpul, organizarea minelor a devenit mai eficientă. „Târdăşia”, adică acea asociere a minerilor care investeau în deschiderea și exploatarea unei galerii, putea angaja personal specializat, structurat într-o ierarhie complexă, cu sarcini clare.

 

Cel mai mare în grad era fierendaten-ul, un fel de director de exploatare, om cu multă experienţă. Al doilea în grad era „oberul”- maistrul principal, urmat în ierarhie de „homan”- maestrul de galerie.

Minerii propriu-zişi erau băieşii. Ei lucrau doar în abataj, în timp ce rânzarii erau cei care scoteau piatra până la gura minei în fiecare zi, de luni până vineri. Iar sâmbăta, întotdeauna, se făcea împărţirea minereului conform părților de mină pe care le avea fiecare dintre cei care lucrau pe mină.

 

Chiar dacă toţi angajaţii aveau un contract clar referitor exploatarea aurului și la concesionarea părților de mină totuși, ca o măsură de precauție suplimentară, de la străjeri până la firendateni, toți erau puşi să jure că nu se vor atinge de aur.

În perioada interbelică terenurile aurifere din zona Buciumului erau concesionate societăţilor „Aurul” şi „Concordia”. Oamenii aveau dreptul de a lua piatră numai din zona de unde îşi cumpăraseră acest drept. Zona putea fi bogată sau săracă în minereu aurifer, după cum era norocul fiecăruia. Munca era în schimb la fel de dură, iar sudoarea la fel de abundentă.

Minereul era scos de pe baie cu roaba sau cu sacul în spinare, iar unde galeria se lărgea era scos cu râzna, care era un vagonet de lemn împins pe șine de către băieș. Transportarea minereului de la mină la şteampuri se făcea cu animalele de povară, de către membrii familiei sau de către alte persoane, plătite săptămânal.

Unii mergeau cu caii cu corfele, alții cu boii cu carele, iar Geo Bogza, impresionat de munca brută pe care o desfăşurau aceşti oameni, avea să exclame, după vizita pe care a făcut-o în Apuseni: „Mineri chinuiţi ca la Roşia Montană nu se mai pot întâlni în nici o altă parte a lumii”. În realitate, la fel trăiau și minerii buciumani, căci munca pe mină însemna un consum fantastic de energie.

​Iată cum relatează Vădan Nicolae de pe Valea Abruzelului procedeul obținerii aurului: „Minereul se scotea de pe mină cu calul cu corfele. Astea erau nişte împletituri din lemn de alun sub formă de coşuri puse de o parte şi de alta a calului. Minereul se aducea la şteampuri, care aveau câte trei sau șase săgeţi. La capătul săgeţilor era o piatră de granit, prins într-un cerc de fier pe stâlpul acela de lemn. Apa cădea pe o roată ca de moară care punea în mişcare săgeţile ce cădeau în contratimp şi măcinau minereul. Minereul după ce era mărunţit i se dădea drumul într-un fel de jgheab odată cu apa şi de acolo se alegeau firele de aur cu şaitrocul. Se tot mişca şaitrocul acela până ieşeau la suprafaţă firele de aur.

​Majoritatea oamenilor erau săraci. Cei săraci luau în picioare ciorapi de lână făcuţi de femei şi călcau prin albia Abruzelului şi firicelele de aur de pe fundul velii se prindeau de ciorapi. Să desculţau şi scuturau ciorapii pe hârtie. Firele de aur, aşa ca nisipul, le puneau într-un săculeţ de piele şi le prelucrau. Şi făceau acolo câteva grame de aur de pe urma cărora, după ce le schimbau în monedă, îşi cumpărau bucate, de aveau ce mânca”.

​Tehnologia obținerii aurului nu era nici simplă, dar nici extraordinar de complexă. Oamenii foloseau forța apei de pe văi, dar în mijlocul verii apa scădea și atunci șteampurile se opreau, spre deosebire de Roșia Montană care avea avantajul tăurilor antropice, construite începând cu secolul al XVIII-lea, în timpul împărătesei Maria Tereza, care ofereau un surplus de apă pe timpul verii și deci șteampurile funcționau mai mult timp.

Oamenii nu risipeau apa și fiecare dintre ei o colecta pe niște șanțuri numite iazuri, aceeași apă era direcționată apoi de la șteampul care o folosea printr-un sistem de ceterne de lemn și o direcționa la un alt iaz și de aici la un alt șteamp.

O întreagă industrie a aurului a funcționat în acest fel până în 1948 când prin legea naționalizării minele au fost închise și sigilate, aurarii și-au pierdut dreptul de concesionare stipulat prin contracte, șteampurile au fost oprite, iar aurarii somați să cedeze aurul. Pentru că s-au opus au fost ridicați de către dubele Securității și anchetați, bătuți crunt până când au cedat aurul obținut de ei cu multă trudă.

S-a încheiat astfel o perioadă de exploatare a aurului care dăinuia de sute de ani și odată cu ea s-a renunțat și la o tehnologie care astăzi pare romantică, dar care ascundea multă muncă și era un mijloc important de trai pentru moții buciumani.

sursa: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

foto: Vasile Sârb

text: prof. dr. Mirela Crâsnic

Reprezentanții Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia mulțumesc localnicilor din comuna Bucium, județul Alba, cu sprijinul cărora au fost realizate ședințele foto.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un bărbat din Alba Iulia a alimentat la o benzinărie din oraș, dar nu a plătit. S-a ales cu dosar penal pentru furt

Publicat

scumpiri

Poliţiştii Biroului de Ordine Publică din Alba Iuia l-au depistat pe un bărbat de 35 de ani, din Alba Iulia ca persoană bănuită de comiterea unui furt semnalat poliţiei la data de 12 august 2020, în jurul orei 13.00, de către reprezentanţii unei staţii de carburanţi din Alba Iulia, au transmis reprezentanții IPJ Alba, într-un comunicat de presă. 

Se pare că, bărbatul ar fi alimentat autoturismul pe care îl conducea, fără ca ulterior să mai plătească contravaloarea combustibilului.

Față de bărbat, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un tânăr din Unirea și-a amenințat iubita cu bătaia. Nu mai are voie să se apropie de ea pentru 5 zile

Publicat

politie, IPJ, masina politie

Polițiștii din Unirea au emis un ordin de protecție provizoriu față de un bărbat care și-a amenințat concubina. Are și dosar penal pentru amenințare.

Potrivit IPJ Alba, la data de 12 august 2020, în jurul orei 11,00, o tânără de 19 ani, din Unirea, a sesizat poliția cu privire la faptul că a fost amenințată de concubinul său.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că în noaptea de 11/12 august, tânărul, în vârstă de 22 de ani, în urma unui unor discuții în contradictoriu, și-ar fi amenințat concubina cu acte de violență.

Polițiștii au aplicat formularul de evaluare al riscului, iar în urma interpretării acestuia a rezultat că se impune emiterea unui ordin de protecție provizoriu, tânărului fiindu-i interzis sa se apropie de concubina sa.

Față de acesta a fost întocmit și dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate