Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De LUNI, persoanele vaccinate cu Johnson&Johnson pot face rapelul. Care sunt recomandările CNCAV


Publicat

De luni, 8 noiembrie, românii care s-au vaccinat cu Johnson&Johnson pot merge să facă rapelul.

Recomandarea este să se facă vaccin pe bază de ARN mesager – Pfizer sau Moderna, dar, alternativ, ei pot opta pentru același vaccin, a declarat, sâmbătă, coordonatorul CNCAV, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță a reamintit, sâmbătă, că de luni românii care s-au vaccinat cu Johnson&Johnson pot merge să facă rapelul.

„Începând de luni, 8 noiembrie, persoanele care au fost avccinate cu vaccinul de la compania Johnson&Johnson, care au mai mult de 6 luni, se pot vaccina și cu doza de rapel, de primă intenție cu vaccin pe bază de ARN mesager. Alternativ pot opta și pentru vaccinul de la Johnson&Johnson”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Coordonatorul CNCAV a spus, la finalul lunii octombrie, că în baza recomandărilor şi studiilor ştiinţifice s-a decis că toate persoanele care au fost vaccinate cu vaccin de la Johnson&Johnson vor avea recomandare de rapel după minim 6 luni, de primă intenţie, cu vaccinuri pe baza de ARN mesager, fie de la Pfizer, fie de la Moderna, iar în cazul în care se optează pentru Moderna, doza va fi întreagă.

De asemenea, persoanele care au fost vaccinate cu vaccin de la compania Johnson&Johnson vor putea opta la rapel şi pentru a face acelaşi tip de vaccin, adică Johnson&Johnson, opțiunea fiind a fiecărei persoane.

Recomandările CNCAV

Începând cu data de 8 noiembrie 2021, pentru persoanele care au efectuat schema primară cu vaccinul Johnson&Johnson, se recomandă ferm efectuarea dozei de rapel cu unul din produsele pe bază de ARN Messager (Comirnaty/Pfizer BioNTech sau Spikevax/Moderna). Opțional, la cerere, beneficiarii vaccinați cu acest tip de produs pot efectua doza de rapel tot cu vaccinul Johnson&Johnson.

Doza de rapel are recomandare fermă de a se efectua doar cu vaccinuri pe bază de ARNm (Comirnaty/Pfizer BioNTech, Spikevax/Moderna) tuturor persoanelor pentru care schema completă de vaccinare a fost finalizată în urmă cu cel puțin 6 luni.

sursă: Mediafax



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Vasili

    sâmbătă, 06.11.2021 at 21:19

    BĂIII 🐃-CORNUTĂ CE EȘTI ȘI FĂRĂ MINTE

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Documentar realizat de Alexandru Costea din Alba Iulia, premiat la două festivaluri de film. Povestea lui Nea Gheorghe din Loman

Publicat

Documentarul “În vârf de deal”, realizat de un tânăr din Alba Iulia, a fost selectat la 2 festivaluri de film internationale. A câștigat două premii pentru “cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

”Am încheiat perioada festivalelor, iar acum ne pregătim de câteva proiecții. Momentan sunt confirmate în Cetatea Sighișoara, Turnul Fierarilor în data de 4 decembrie, la Sebeș, la Centrul Cultural Lucian Blaga în 7 decembrie la ora 18:00, Teatrul Merlin din Timișoara, în 11 decembrie, urmează să se confirme pentru Cluj-Napoca, Cinematograful ”Florin Piersic” și la Turda, la Teatrul Național” a spus autorul, Alexandru Costea.

Filmul îi este dedicat lui Nea’ Gheorghe, un bătrân din cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba.

Omul a devenit personajul principal al documentarului.

Povestea unui documentar cu adevărat special

Alexandru Costea povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.

A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

Vezi și: Nea’ Gheorghe din Loman, la 89 de ani. Documentar despre credință și singurătate, realizat de un tânăr din Alba Iulia

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

a lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Terenurile arabile din România, mai scumpe față de cele din Franța. Unde sunt cele mai mari prețuri pe hectar

Publicat

teren agricol

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de euro iar în Ungaria era de 4.893 de euro, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

Cele mai scumpe terenuri agricole

La nivel regional, conform datelor disponibile cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020), iar cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria (cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar).

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. De asemenea, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un tânăr din Alba Iulia dependent de jocuri de noroc și consumator de droguri are interdicție în orice cazino din țară. Motivul

Publicat

Un tânăr de doar 24 de ani din Alba Iulia a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, dar s-a ales și cu o intredicție de a mai intra în cazinouri, sau orice alt local în care există jocuri de noroc sau pariuri. 

Mai exact, după ce își va executa pedeapsa de închisoare, acesta va avea interzis cinci ani de a mai juca la aparate sau a paria, cel puțin în format fizic. Tânărul, potrivit motivării instanței este dependent de jocuri de noroc, dar și de droguri. 

Pentru a avea bani de ”păcănele” acesta a furat un portmoneu de la un prieten, dar a și comis o tâlhărie într-un cazinou de pe Bulevardul Transilvaniei.

Mai exact în luna mai, în seara de 21 spre 22, tânărul a intrat în curtea unui prieten, iar de acolo a furat un portmoneu cu mai mulți bani dar și cu un card. De pe cardul respectiv a scos 5000 de lei.

Când și-a dat seama de cele întâmplate, pâgubitul a mers să îl caute pe tânăr și l-a găsit într-un cazino din Alba Iulia.

Apoi, trei zile mai târziu, a furat 1200 de lei din casa de marcat dintr-un cazino din oraș.

Potrivit motivării instanței, în timp ce se afla în incinta sălii de jocuri ”inculpatul a sustras din casa de marcat suma de 1.200 lei, iar pentru a-și asigura scăparea a împins-o pe persoana vătămată, angajat în calitate de operator la societatea în cauză, cu consecința dezechilibrării sale și a lovirii de vitrina frigorifică, și a amenințat-o că „îi dă cuțit dacă nu se dă la o parte”, se arată în documentul citat.

Magistrații au avut în vedere că ”deși are vârsta de 24 de ani nu este la prima încălcare a normelor legale, astfel cum reiese din fișa de cazier a inculpatului, că inculpatul a săvârșit cele două fapte pentru a-și întreține viciul legat de jocurile de noroc, precum și că nu are loc de muncă. De asemenea, instanța are în vedere faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 2 ani, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 an(…)

Totodată, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie judecată în prezenta cauză prin exercitarea de violențe împotriva unei persoane de sex feminin cu scopul de a-și asigura scăparea.

Așadar, instanța reține că inculpatul este predispus la săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului prin folosirea violenței sau amenințărilor.

Mai mult decât atât, instanța reține că inculpatul este consumator de substanțe interzise, aspect care reiese din declarațiile inculpatului, date cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale” se arată în motivarea instanței.

Pedeapsa

Drept urmare magistrații Judecătoriei Alba Iulia l-au condamnat pe tânăr la cinci ani de închisoare cu executare.

Mai mult de atât, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a se afla în incinta sau în spații care aparțin: sălilor de jocuri,
cazinourilor, agențiilor de pariuri, cluburilor de poker, spațiilor în care se desfășoară în mod organizat turnee de poker, activități de pariuri, activități de jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, activități de jocuri de noroc caracteristice cluburilor de poker, activități de tip slot machine, desfășurate prin intermediul aparatelor electronice cu câștiguri, prin intermediul aparatelor electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat și jocurile de videoloterie; activități de bingo desfășurate în săli de joc, pe o durată de 5 ani, care se va executa după executarea pedepsei închisorii.

Decizia judecătorilor din data de 25 noimbrie 2021 nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară în termen de 10 zile de la comunicare.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Sebeș: Patinoarul cu acces gratuit din Parcul Tineretului este funcțional. PROGRAM

Publicat

Patinoarul artificial situat în Parcul Tineretului din Sebeș este deja funcțional, transmit reprezentanții primăriei.

Atât copiii, cât și adulții pasionați de acest sport de iarnă sunt așteptați la distracție și relaxare.

Programul de funcționare al patinoarului:

  • Luni – duminică: orele 12:00-20:30
  • Ultima intrare: ora 19:30

Accesul pe patinoar se face pe serii a câte o oră fiecare:

Seria 1 – orele 12.00 – 13.00

Seria a 2-a: orele 13.30 – 14.30

Seria a 3-a: orele 15.00 – 16.00

Seria a 4-a: orele 16.30 – 17.30

Seria a 5-a: orele 18.00 – 19.00

Seria a 6-a: orele 19.30 – 20.30

Intrarea pe patinoar este gratuită pentru deţinătorii de patine.

Patinoarul va funcționa până la data de 1 februarie 2022.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate