Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

De ASTĂZI: Zeci de localități din Alba vor rămâne fără apă din cauza unor lucrări la aducțiunea Petrești. Detalii de la Apa CTTA


Publicat

Operatorul regional APA CTTA SA ALBA anunță consumatorii că luni, 12 aprilie, de la ora 22.00, se va întrerupe furnizarea de apă potabilă la Ocna Mureș, în zona industrială Drâmbar și în alte peste 25 de localități din județ.

Este posibil să fie probleme de turbiditate a apei și la Alba Iulia.

Întreruperea este cauzată de lucrări de înlocuire a unei vane defecte aferentă aducțiunii de apă DN1200 (FIR II) în zona localității Petrești. Întreruperile în furnizarea apei ar putea dura circa 40 de ore.

Potrivit Apa CTTA, se va întrerupe furnizarea apei potabile în următoarele localități:

– comuna Vințu de Jos

– comuna Pianu

– Oarda de Sus

– comuna Daia Română

– comuna Ciugud

– zona industrială Drâmbar

– comuna Berghin

– comuna Ohaba

– comuna Sântimbru (Totoi, Dumitra)

– comuna Cricău

– comuna Ighiu

– comuna Galda de Jos

– comuna Mihalț

– comuna Crăciunelu de Jos

– comuna Bucerdea Grânoasă

– comuna Sâncel

– comuna Șona

– comuna Valea Lungă

– localitățile de pe Valea Secașelor

– Stremț

– zona Țifra

– comuna Mirăslău (Mirăslău și Decea)

– comuna Unirea

– Noșlac

– orașul Ocna Mureș.

”Din cauza lucrărilor deosebit de complexe estimăm durata întreruperii la circa 40 de ore, fapt care ar putea afecta și rezervele de apă existente în rezervoarele altor localități”, precizează Apa CTTA.

Potrivit sursei citate, la reluarea furnizării pot apărea, pentru mai multe zile, depășiri ale parametrului turbiditate, situație locuitorilor le este recomandat să folosească apa doar în scopuri menajere.

De asemenea, depășiri ale parametrului turbiditate pot apărea și în timpul execuției lucrărilor, fiind posibil să fie afectat și municipiul Alba Iulia.

Eventualele perturbații și zonele în care apar pot fi semnalate Dispeceratului  Alba Iulia la numărul de telefon: 0258.834.501, în vederea intervenției.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Rika

    duminică, 11.04.2021 at 14:29

    puneti ba filtre sa nu mai vie apa maro,,ca loati o gramada de bani pe mc de aoa !!! rusine !!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în 3-5 ani. Studiu

Publicat

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, potrivit unei analize Kearney. Raportul analizează date de la 89 de bănci de retail din 22 de piețe europene.

Analiza companiei globale de consultanță Kearney a arătat că performanța băncilor de retail va reveni la nivelurile pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, deși rentabilitatea va rămâne sub presiune în următorii doi ani.

Studiul „European Retail Banking Radar” urmărește 89 de bănci de retail din 22 de țări, dintre care 51 de bănci din Europa de Vest și 38 de bănci din Europa de Est.

Raportul din acest an analizează modul în care au reușit băncile de retail să gestioneze întreruperile cauzate de COVID-19 și examinează posibilitățile de revenire ale sectorului bancar.

Raportul subliniază că sprijinul guvernelor și gestionarea proactivă a riscurilor au atenuat cu succes lovitura anticipată. Cu toate acestea, una din 10 bănci a raportat pierderi iar profitul mediu pe client a scăzut cu 30%. În general, 70% dintre bănci au generat un profit mediu pe client de sub 100 EUR, comparativ cu 40% dintre bănci din anul anterior. În România băncile au înregistrat un profit mediu pe client în 2020 în scădere cu 16% comparativ cu anul precedent.

Mai mult decât atât, băncile din 19 țări (din cele 22 de țări analizate) au raportat o scădere a veniturilor comparativ cu nivelurile din 2019, băncile britanice raportând cel mai mare declin, de 10%, iar băncile din România înregistrând o scădere de 4,5%. Un trend specific băncilor românești este diminunarea bazei de venituri din taxe și comisioane, ajungând la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. Acest trend sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante. De asemenea sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu optimizat și fără presiunile mediului bancar tradițional.

În ultimii cinci ani băncile au luat măsuri pentru a reduce costurile operaționale. În medie, numărul de angajați a fost redus cu 9%, iar rețelele de sucursale cu 19%. Primele 20% dintre băncile europene și-au redus numărul de angajații cu 16%, sucursalele cu 26% și au observat îmbunătățirea cost to income ratio de la 65% la 60%. Acestea fiind spuse, ultimele 20% dintre bănci și-au văzut raportul cost-venit crescând de la 53% la 68% – o performanță semnificativ scăzută. Eficienta operațională a băncilor românești nu s-a deteriorat semnificativ, înregistrând un cost to income ratio cu 0,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu 2019, ajungând la 60%. Acest lucru provine pe de-o parte dintr-o scădere a veniturilor (-4,5%), echilibrată de o diminuare a costurilor operaționale (-3,9%).

„Nu există nicio îndoială că pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra băncilor de retail, dar consecințele au fost mai puțin severe decât previziunile de anul trecut. Acest lucru se datorează în mare parte intervențiilor care au fost puse în aplicare, cu multe lecții învățate din criza financiară globală.

Credem că băncile europene vor reveni la performanța pre-COVID-19 în termen de 3 până la 5 ani, dar creșterea profitabilității va necesita reduceri de costuri de 35-45 miliarde EUR în acest timp. Traiectoria serviciilor bancare europene s-a schimbat cu siguranță, dar pe măsură ce ne adaptăm la ”noul-normal” piețele europene își vor reveni, iar băncile vor avea ocazia să devină motorul redresării.

Spre deosebire de situația din criza financiară globală, băncile de retail au recâștigat încrederea clienților oferind sprijin financiar în perioadele succesive de lockdown. Ca atare, anticipăm că sectorul bancar european va fi în măsură să stimuleze redresarea și să devină mai puternic și mai performant în urma COVID-19”, spune Simon Kent, Partener și Global Head of Financial Services la Kearney.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV: Lanțul hotelier ”Hilton” răspunde OFICIAL în legătură cu așa-zisa achiziție a Castelului de la Zlatna

Publicat

castel zlatna (11)

Hilton nu confirmă achiziția Castelului de la Valea Dosului din Zlatna. Informația provine direct de la biroul de comunicare al lanțului hotelier, într-un răspuns oficial la o solicitare trimisă de Alba24. 

Castelul, scos la vânzare de foarte mult timp, a făcut recent obiectul unei tranzacții, însă nu către Hilton.

Știrea a plecat de la o declarație a primarului din Zlatna, Silviu Ponoran, care a spus că din ceea ce știe el, cumpărătorul ar fi Hilton.

Reporterii Alba24 au contactat și reprezentanții Hilton și au solicitat date legate de tranzacție: preț, planuri pentru castel, alte informații.

Explorăm întotdeauna noi oportunități pentru a ne crește portofoliul, dar nu avem proiecte noi pe care să le confirmăm de această dată”, au transmis reprezentanții Hilton, întrebați despre eventuala achiziție a castelului.

În urma cu un an, în 2020, castelul era scos pentru vânzare la un preț de pornire mai mare – 275.000 de euro.

Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1358 mp, 19 camere și un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente.

De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale, se arată pe site-ul care anunță licitația.

Distrus cu prilejul unui film regizat de Sergiu Nicolaescu

În vara anului 1985, Zlatna și satele din jur vibrau în jurul unui eveniment extraordinar pentru mica comunitate locală: regizorul Sergiu Nicolaescu filma „Noi, cei din linia întâi”, pe Valea Ampoiului, la doar câțiva kilometri de Zlatna (județul Alba).

Zona devenise un platou de filmare, iar localnicii erau încântați să îi vadă cu ochii lor pe marii actori ai epocii și chiar să facă figurație în film.

La ”Breaza”, o cârciumă celebră pe atunci în toți Apusenii (astăzi locul unui supermachet), puteau fi văzuți la o bere Ion Besoiu, Valentin Uritescu, George Alexandru (pe atunci student), Colea Răutu, Emil Hossu sau Ștefan Iordache.

Legenda locului spune că atunci când aducea nota de plată, chelnerița le aduna, în buna tradiție a barului, și data, la prețul băuturilor. Asta spre amuzamentul actorilor.

Localnicii mai în vârstă își aduc încă aminte acele vremuri. Cu prilejul filmărilor însă, castelul de la Izvorul Ampoiului, fosta reședință de vară a lui Ion Gigurtu (fost premier al României) a fost distrus.

Fără efecte speciale

În 1985, cascadoriile erau reale, loviturile de tun erau programate astfel încât să nu lovească pe nimeni. De asemenea, focul era real.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Ferestrele castelului de la Izvorul Ampoiului au fost îmbrăcate în vată îmbibată în motorină, care a fost aprinsă. De acolo până la un incendiu, a fost doar un pas.

Așa s-a aprins cam tot ce era din lemn. Unul dintre cascadori chiar a greșit fereastra de la care trebuia să se arunce, din cauza fumului gros, își amintește Traian Clonța, unul dintre clienții obișnuiți ai fostului local ”Breaza”.

După filmările la ”Noi, cei din linia întâi”, castelul a rămas chiar ca după un război: plafoane căzute, pereți arși, porțiuni șubrezite și multe altele. La fel arată și astăzi, pentru că nimeni, niciodată, nu l-a mai adus la starea inițială.

Distrugerile aduse castelului cu prilejul filmărilor au fost consemnate într-un document al Consiliului Județean Alba, fostul deținător al castelului.

În 2004, clădirea și terenul au fost vândute de o administrație care nu știa ce altceva să facă cu ele. Printre documentele procedurii, s-a regăsit și un istoric al castelului, cu o descriere amănunțită a stării lui.

„Vă promit că trimit bani de reparații”, le-ar fi spus regizorul, autorităților locale comuniste ale vremii. Apoi au tras în el cu tancurile și pirotehniștii au aruncat în aer porțiuni de la etaj.

Banii de reparații n-au venit niciodată, iar castelul a devenit un fel de ruină, nu lipsită totuși de farmec.

Regizorul Sergiu Nicolaescu a ales castelul ca decor pentru o scenă de luptă dintr-un film dedicat celui de-al Doilea Război Mondial.

Istoria castelului

Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german.

Castelul a fost inițial folosit ca reședința de vară a familiei acestuia și ca sediu administrativ pentru societatea minieră.

Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldoveană, foarte apropiat stilului Ghika-Budești:

“Stilul Ghika-Budesti este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discurile ceramice smăltuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre.

Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoava, decorația cu ”dinți de fierăstrău” și motive geometrice.

În mod special, arcul-potcoava este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară.

Cromatica fațadelor, construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.”

Castelul a apucat să trăiască perioada de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zona, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

InfoTrafic: Restricții de circulație pe Autostrada A10 Aiud-Turda și Autostrada A1 Sibiu-Sebeș. Se execută lucrări de reparații

Publicat

Circulația rutieră este restricționată marți, 11 mai, între orele 08:30 și 18:00, pe Autostrada A10, tronsonul Aiud – Turda, pentru efectuarea de lucrări de reparații fisuri la partea carosabilă. De asemenea, circulația este restricționată până la ora 15:00 și pe Autostrada A1 Sibiu – Sebeș, pentru lucrări de colmatare fisuri. 

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, în intervalul orar 08.30 – 18.00,  sunt executate lucrari de reparatii fisuri la partea carosabilă, pe A10 tronsonul Aiud – Turda calea 1, km 66+300-68+000, iar ulterior în nodul rutier Turda, bretelele 1, 2 și 5, de pe raza loc. Moldovenești și Mihai Viteazu, jud. Cluj, motiv pentru care prima banda este restricționată.

Tot marți, 11 mai, pe Autostrada A1 Deva – Sibiu sunt impuse mai multe restricții de circulație, în urma unor lucrări, astfel:

  • între km 284 – 285, pe raza localității Apoldu, județul Sibiu, sensul de deplasare Sibiu-Deva, va fi restricționată banda doi, pentru lucrări de colmatare fisuri, în intervalul orar 09:00 – 15:00.

Pentru prevenirea accidentelor rutiere, conducătorii auto sunt sfătuiți să ruleze cu prudenţă sporită, să păstreze distanţa regulamentară între vehicule şi să se asigure temeinic la schimbarea direcţiei de deplasare.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ITM Alba: 11 avertismente și o amendă după controale la zeci de angajatori din județ. Neregulile constatate de inspectori

Publicat

itm alba

Inspectorii ITM Alba au aplicat 11 avertismente și au dat doar o amendă în urma controalelor efectuate săptămâna trecută la firme din județ. Nu au fost raportate cazuri de muncă nedeclarată.

În domeniul relaţiilor de muncă, au fost controlați 30 de angajatori cu un număr total de 464 de salariați. Inspectorii au constatat 66 de nereguli și au dat trei avertismente și o amendă de 300 de lei.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • netransmiterea în termenul legal a elementelor referitoare la încadrarea în muncă a salariaților
  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat
  • netransmiterea în termenul legal în Revisal a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost verificate 20 de unități și constatate 40 de nereguli. Au fost sancționați 6 angajatori cu 8 avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate