De miercuri: Încep înscrierile la grădinițe pentru anul școlar 2016-2017. Criterii de departajare, acte necesare şi calendar

Copiii vor putea fi înregistraţi la grădiniţă, pentru anul şcolar 2016-2017, începând de miercuri, se arată într-un comunicat de presă al MENCS. Mai exact, reînscrierea copiilor care frecventează cursurile în acest an şcolar se va face între 4 şi 20 mai, iar înscrierea copiilor nou-veniţi se va face în două perioade diferite, 23 mai – 17 iunie şi 27 iunie – 29 iulie.

„Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a solicitat inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti să asigure toate măsurile necesare şi să respecte toate etapele calendarului înscrierii în grădiniţă, astfel încât întregul proces să fie finalizat până la data de 29 iulie”, scrie MENCS.

Fiecare grădiniţă trebuie să stabilească un orar propriu pentru înscrieri şi să-l pună la dispoziţia tuturor persoanelor interesate, atât la avizier, cât şi online.

Totodată, unităţile de învăţământ preşcolar trebuie să informeze cu privire la capacitatea grădiniţei, numărul de locuri aprobat pentru anul şcolar 2016-2017, criteriile de înscriere şi, în perioada 4 mai – 29 iulie, evoluţia zilnică a înregistrărilor.

După ce se vor încheia reînscrierile, ocuparea locurilor libere se va face în ordinea descrescătoare a grupelor de vârstă, conform reprezentanţilor ministerului. Iar acolo unde numărul de solicitări va depăşi locurile disponibile se vor aplica criterii de departajare.

„Ocuparea locurilor libere, după finalizarea etapei de reînscrieri, se va face, de regulă, în ordinea descrescătoare a grupelor de vârstă, respectiv grupa mare (copii de 5 ani), grupa mijlocie (copii de 4 ani) şi grupa mică (copii de 3 ani). În baza HG nr. 1252/2012 şi în limita locurilor disponibile, pot fi înscrişi în grupa mică şi copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani. În situaţia în care, într-o unitate de învăţământ, numărul cererilor de înscriere este mai mare decât numărul de locuri libere, vor fi aplicate, succesiv, criterii de departajare generale (stabilite de Ministerul Educaţiei) şi criterii de departajare specifice”, este punctat în comunicat.

Atenţie! Cererile respinse din cauza opţiunilor insuficiente din fişa de înscriere sau din cauza lipsei de locuri la grădiniţa dorită vor putea fi depuse încă o dată şi apoi aprobate până la finele lunii august.

Fişa medicală şi avizul epidemiologic, printre actele necesare
În ţara noastră, învăţământul preşcolar de stat este gratuit, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar, cu precizarea că grădiniţele pot fi de stat sau particulare.

„Învăţământul preşcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebuinţelor sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia”, prevede regulamentul aprobat de Ministerul Educaţiei prin Ordinul nr. 4464/2000, ce se aplică şi pentru anul şcolar 2016-2017.
Potrivit actului normativ, actele de care au nevoie părinţii pentru a-şi înscrie copiii la grădiniţă sunt următoarele:
-cererea de înscriere;
-adeverinţele cu veniturile părinţilor sau alte acte doveditoare ale veniturilor familiale (pentru grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal);
-certificatul de naştere al copilului (copie certificată);
-fişa medicală;
-avizul epidemiologic.

Încrierea în grădiniţele de stat se face fără preceperea unei taxe de înscriere, plus că, în procesul de înregistrare a copiilor, discriminarea după orice fel de criteriu este interzisă.

Transferarea unui copil de la o grădiniţă la alta poate fi făcută la cererea părinţilor sau a susţinătorilor legali, în baza avizelor celor două unităţi şi în limita locurilor planificate. În ceea ce priveşte scoaterea unui copil din evidenţa unei grădiniţe, acest lucru se poate face în caz de boală infecţioasă cronică (cu avizul medicului) sau în cazul în care copilul lipseşte fără motivare timp de două săptămâni la rând.

La momentul înscrierii în învăţământul preşcolar, grădiniţele încheie cu părinţii un contract educaţional ce include drepturile şi obligaţiile părţilor, prevede în momentul de faţă Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Grădiniţele, împărţite în funcţie de program
Învăţământul preşcolar este organizat pe grupe constituite în funcţie de de vârsta copiilorsau nivelul de dezvoltare globală al acestora, potrivit regulamentului amintit mai sus. În grădiniţe pot fi organizate grupe sau secţii de copii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi grupe cu profil artistic, sportiv sau de limbi moderne, de exemplu.

„Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar, se organizează şi se generalizează treptat grupa pregătitoare pentru şcoală. În situaţii specifice, se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite de vârstă şi de dezvoltare”, scrie în Ordinul nr. 4464/2000.
Unităţile de învăţământ preşcolar pot fi organizate după cum urmează:
-grădiniţe cu program normal (cinci ore pe zi), care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială;
-grădiniţe cu program prelungit (zece ore pe zi), care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia socială a acestora (hrană, supraveghere şi odihnă);
-grădiniţe cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia, hrana, supravegherea şi odihna celor proveniţi din medii sociale şi familii defavorizate, pe durata unei săptămâni.

„În situaţii deosebite, grădiniţa de copii poate funcţiona cu grupe integrate (orar normal cu orar prelungit şi/sau orar săptămânal) indiferent de programul solicitat de părinţi, respectându-se prevederile legale în vigoare. Organizarea acestora se face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale de funcţionare şi de nivelul de protecţie şi educaţie pe care le necesită copiii”, mai este menţionat în actul normativ, fiind subliniat că o grupă de preşcolari are, în medie, 15 copii, însă nu mai puţin de zece şi nu mai mult de 20.

Învăţământul preşcolar face parte din nivelul educaţiei timpurii, alături de învăţământul antepreşcolar, aşa cum reiese din Legea educaţiei. Mai exact, nivelul antepreşcolar cuprinde copiii de până la şase ani, iar învăţământul preşcolar (format din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare) cuprinde copiii de 3-6 ani. Pentru anul şcolar 2016-2017, Guvernul a stabilit recent, prin Hotărârea nr. 267/2016, că numărul total de locuri pentru educaţia timpurie este de 665.000, adică la fel ca anul trecut.

Familiile sărace primesc tichete sociale

Pentru a stimula frecventarea învăţământului preşcolar de către copiii din familiile sărace, acestea primesc de-acum tichete sociale. Practic, fiecare copil dintr-o familie defavorizată primeşte lunar un tichet social de 50 de lei.

„În scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate şi al creşterii accesului la educaţie a acestora, se instituie stimulentul educaţional, sub formă de tichete sociale. (…) Finanţarea acordării stimulentului educaţional se face din bugetul de stat prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate pentru bugetele locale cu această destinaţie”, prevede Legea nr. 248/2015.
Astfel, copiii din familiile sărace primesc tichetele sociale în condiţiile în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele criterii:
vârsta minimă a copilului este de 3 ani;
vârsta maximă a copilului este de 6 ani;
venitul lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, adică de maximum 283 de lei.

Tichetele sociale pot fi folosite doar pentru achiziţionarea produselor alimentare, de igienă, de îmbrăcăminte şi/sau a rechizitelor. Utilizarea acestora pentru cumpărarea de ţigări şi/sau băuturi alcoolice ori valorificarea acestora prin transformarea în bani sunt interzise.