DECEMBRIE, ultima lună din an. Semnificaţii, mituri şi sărbători la sfâșit de an

A douăsprezecea lună a anului în calendarul gregorian este decembrie și are 31 de zile. Ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore.  Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman, cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în Calendarul iulian și gregorian, cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

În tradiția populară, luna decembrie se numește Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii anterioare, noiembrie. În cursul acestei luni, începe iarna, atât în Calendarul oficial (1 decembrie), cât și în Calendarul popular (6 decembrie, Moș Nicolae) și în Calendarul astronomic (ziua solstițiului de iarnă).

MESAJE de CRĂCIUN 2015. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de Mesaje de Crăciun. SMS pentru rude, colegi, șefi sau prieteni

Soarele — Luna 

Soarele: la începutul lunii răsare la 07 h 31 m și apune la 16 h 38 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 07 h 52 m și apune la 16 h 45 m.
La data de 22 decembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn.
Fazele Lunii: la 03 decembrie — Luna la Ultimul Pătrar 09 h 41 m; la 11 decembrie — Lună Nouă 12 h 29 m (Luna începe să crească); la 18 decembrie — Luna la Primul Pătrar 17 h 14 m; la 25 decembrie — Lună Plină 00 h 44 m (Luna începe să descrească); potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de iarnă: are loc la 22 decembrie 06 h 48 m. 

Solstițiu înseamnă „soare nemișcat”. În emisfera nordică, 22 decembrie este prima zi de iarnă astronomică — cea mai scurtă zi (8 ore și 50 minute) și cea mai lungă noapte a anului (15 ore și 10 minute, pentru București). Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc, în fiecare an, în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile și practicile magice pe care le adăpostesc, sfârșitul și totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moș Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moș Ajun, Moș Crăciun, Îngropatul Crăciunului.
Moș Nicolae, divinitate din generația sfinților-moși, care a preluat numele și data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creștin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară, în Transilvania, și Moș Nicolae, în Muntenia.

Citeşte şi MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. Idei de URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

În tradițiile românești, i se conferă atribuțiuni străine unui sfânt: apare pe un cal alb, fapt care ar marca prima zăpadă, care cade în luna decembrie; păzește Soarele care încearcă să se refugieze, pe lângă el, spre tărâmurile de miazănoapte, pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură; ajută văduvele, orfanii; aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepsește când sunt leneși și neascultători. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor și obiceiurilor dedicate în special lupilor și spiritelor morților-strigoi, care au început la mijlocul lunii noiembrie.

Moș Ajun, Moș Crăciun 

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.
Crăciunul — 25 decembrie
Maica Domului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci,

Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie 

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.
Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou 

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.
Anul 2016, din punct de vedere astronomic, va fi un an bisect și va avea o zi în plus, deci, în total, 366 de zile. Această zi în plus este adăugată întotdeauna lunii februarie, care va avea, astfel, 29 de zile, eveniment care se întâmplă o dată la patru ani, în rest luna februarie are 28 de zile, iar anul 365 de zile, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000).

sursa: agerpres.ro