Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Decizie la Ministerul Culturii: Roșia Montană, propusă pentru lista Patrimoniului Mondial UNESCO


Publicat

rosia montanaMinisterul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat, vineri, către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial.

Potrivit evaluărilor, Roșia Montană îndeplinește 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roșia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoașterea interacțiunii pozitive, generatoare de valoare, între om și mediul său natural, potrivit Ministerului Culturii.

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.

Sâmbătă, 6 februarie, de la ora 17.00, la Muzeul Țăranului Român, cu prilejul aniversării Roșiei Montane la 1885 de ani de la prima sa atestare documentată, Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu va prezenta înscrierea Roșiei Montane în lista indicativă a României și constituirea unui cadru de lucru pentru pregătirea dosarului de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu inițierea de măsuri pentru asigurarea dezvoltării zonei prin activarea resurselor sale perene, patrimoniul cultural și natural.

Peisajul cultural minier Roșia Montană nu este singurul obiectiv aflat în atenția Ministerului Culturii și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a fi înscris în lista Patrimoniului Mondial. România nu a revizuit niciodată lista indicativă națională a siturilor posibil a fi incluse în Patrimoniul Mondial, de la prima formă a acestei liste, alcătuită în 1991, deși este obligația fiecărui stat semnatar al Convenției Patrimoniului Mondial să își actualizeze lista indicativă la intervale de cel mult 10 ani. În ultimii 25 de ani strategia UNESCO privind Patrimoniul Mondial, prioritățile și criteriile de acceptare a unui sit în Lista Patrimoniul Mondial s-au schimbat și s-au actualizat. România trebuie, pe de-o parte, să prezinte propuneri viabile și remarcabile potrivit criteriilor și viziunii UNESCO de la nivelul anului 2016 și, pe de altă parte, să garanteze conservarea și calitatea managementului siturilor deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, transmite Ministerul Culturii.

În acest context, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor declanșează procedura de revizuire și actualizare a listei indicative a României, în scopul de a produce o listă sustenabilă, menită atât să certifice valoarea universală a siturilor din România, cât și să definească și să reprezinte un patrimoniu mult mai bine articulat, mai complex, mai coerent și, în cele din urmă, mai reprezentativ pentru ceea ce România are, poate și trebuie să ofere lumii.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

6 martie 2021: Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților. Creștinii ortodocși fac pomenirea celor trecuți la cele veșnice

Publicat

Moșii de iarnă / Sâmbăta morților: Sâmbătă, 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea „Moșii de iarnă”.

Morții sunt pomeniți pentru că Biserica nu vede în moarte sfârșitul existenței omului.

Potrivit crestinortodox.ro, biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existența în alt mod de existența.

Mântuitorul, când ajunge în casă lui Iair a cărui fiica de numai 12 ani murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Moșii de iarnă: Sfânta Liturghie în fiecare biserică

Sâmbătă, 6 martie, în fiecare biserica se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți.

Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț – partea din prescură care reprezintă pe Hristos, că dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Trupul și Sângele Domnului.

Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participa la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile.

Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbătă lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Moșii de iarnă: Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu.

Crestinortodox.ro precizează că orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos.

De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.

Moșii de iarnă / Sâmbăta pomenirii morților

În Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea morților, pentru că în duminică următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoșată Judecată și A doua venire a Domnului la care ne vom înfățișa toți.

Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăință necesară, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, că să se bucure de fericirea veșnică.

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”.

Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moși amintim: „Mosii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vara” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamna” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbătă, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți au rânduit că sâmbătă să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, că să-i elibereze pe drepții adormiți.

Pe de altă parte sâmbătă e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminică este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

Nu se fac parastase

  • – duminicile de peste an;
  • – perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;
  • – de la lăsatul secului de carne până la sâmbătă întâi din Postul Mare, sâmbătă Sfântului Teodor;
  • – din sâmbătă Floriilor până în Duminica Tomei;
  • – zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

MOȘII DE IARNĂ 2021: Când pică, anul acesta, Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Publicat

lumanari

Moșii de Iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

Când sunt Moșii de iarnă 2021

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

După Moșii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.

Ce înseamnă Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări

Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moșii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

Când se mai face pomenirea morților la români

  • Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  • Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  • Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  • Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lista țărilor din zona galbenă, actualizată. Persoanele care vin din Spania nu mai intră în carantină. Bulgaria, în zona de risc

Publicat

52 de țări și teritorii sunt incluse „în zona galbenă”, potrivit listei actualizate astăzi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Cei care revin din aceste zone trebuie să intre în carantină pentru 14 zile, dar și să prezinte un test PCR negativ pentru a li se permite îmbarcarea în avioane sau autocare.

Faț de ultima situația prezentată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, au ieșit de pe listă Spania și Portugalia,

Cei care se întorc din cele 52 de țări incluse pe listă sunt nevoiți să prezinte și un test negativ PCR, efectuat cu 72 de ore înainte. În caz contrar, nu li se permite îmbarcarea în avion sau în autocar.

Sunt exceptate de la măsura carantinei mai multe categorii care nu prezintă simptome COVID, printre care șoferi, piloți, personal navigant, lucrători transfrontalieri.

De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub 3 ani sau persoanele care au avut COVID.

Și șoferii care revin în țară cu mașinile personale pot să nu prezinte un test PCR negativ, urmând să fie carantinați pentru 14 zile.

Statele și zonele de risc epidemiologic din noua listă sunt: Cehia, San Marino, Muntenegru, Estonia, Seychelles, Insulele Turks si Caicos, Monaco, Israel, Bahrain, Slovacia, Serbia, Malta, Liban, Slovenia, Letonia, Albania, Iordania, Suedia, Saint Lucia, Andorra, Ungaria, Aruba, Emiratele Arabe Unite, Franța, Luxemburg, Republica Moldova, Palestina, Maldive, Olanda, Italia, Brazilia, Antigua si Barbuda, Puerto Rico, Polonia, Kuweit, Barbados, Austria, Peru, Belgia, Macedonia de Nord, Statele Unite ale Americii, Kosovo, Uruguay, Chile, Spania, Bulgaria, Cipru, Qatar, Lituania, Paraguay, Marea Britanie, Africa de Sud.

În listă a reintrat Bulgaria. Au ieșit Elveția și Portugalia.

Documentul poate fi consultat AICI: Hot 15 și Lista statelor cu risc epidemiologic AICI: Anexa Hot – Lista State cu risc epidemiologic ridicat 04.03.2021

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Muncii, anunț legat de vârsta de pensionare: Orice român poate ieși la pensie la 70 de ani, dacă vrea

Publicat

p

Orice angajat din România va putea să lucreze, fie în sistemul privat fie în sistemul public, până la vârsta de 70 de ani dacă doreşte. Anunțul legat de vârsta de pensionare a fost făcut vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Botoşani, de ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, vârsta de pensionare nu va fi modificată, însă, în baza unui proiect de act normativ, salariaţii vor avea oportunitatea de a continua să lucreze după împlinirea vârstei de pensionare, în baza unei cereri depuse la angajator.

Ministrul Muncii a făcut precizarea că persoanele care vor lucra în sistemul public nu vor putea cumula pensia cu salariul.

„Proiectul în sine de cumul pensie-salariu la stat are trei principii de bază. Cel mai important principiu este că un angajat în sistemul public sau un angajat în general va avea o oportunitate creată prin această lege de a opta, dacă vrea, să muncească până la 70 de ani.

Vârsta de pensionare rămâne aceeaşi, însă creăm această oportunitate de a lucra, printr-o simplă hârtie înregistrată, ca o opţiune exprimată în scris, până la 70 de ani.

De asemenea, tot ca o oportunitate, cei care sunt astăzi în pensie şi vor să se reangajeze după vârsta de pensionare să poată să o facă, fără nicio problemă sau, dacă optează să se reangajeze, dar peste un an constată că nu îi mai place, nu vrea, nu poate, să poată să se pensioneze din nou. În materie de relaţie pensionar – sistem de ocupare vrem să existe această flexibilitate şi deschidere, până la urmă.

Dacă îţi place şi vrei să munceşti, să poţi să o faci, iar statul să nu intervină, să nu te blocheze. Al treilea principiu este cel al cumulului pensie cu salariul la stat prin care cei care optează să lucreze la stat să nu poată să aibă şi pensie de la stat, dar, atenţie, se referă doar la sistemul public”, a afirmat Raluca Turcan.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate