De la Barcelona, la Roma, Lisabona, Viena, Paris sau Rio de Janeiro, clopotele bisericilor catolice bat exact la ora 12, în amintirea momentului în care Iancu de Hunedoara a salvat Creștinătatea din Europa vestică. 

Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turce condusă de Mahomed al II-lea în anul 1456, i-a adus recunoştinţa întregii lumi catolice.

A fost un moment de cotitură în istoria umanității, așa cum o știm astăzi. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului forţe impresionante: circa 150.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi circa 150 de vase mai mici).

Iancu de Hunedoara şi-a întărit garnizoana cetăţii cu 5.000 de mercenari. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă improvizată formată din 200 de vase.

”Din 4 iulie 1456, timp de câteva zile, artileria otomană, compusă din 300 de tunuri, a bombardat zidurile oraşului, încercând blocarea aprovizionării acestuia pe Dunăre, cu ajutorul flotei fluviale. La 14 iulie, flota creştină ataca vasele otomane distrugând şapte galere mari şi mai multe mici, provocând dispersarea acestora şi reuşind aprovizionarea cetăţii.

În zilele următoare, forţele terestre comandate de Iancu au reuşit să spargă blocada otomană în zona Zemunului, ocupând poziţii favorabile. La 21 iulie, sultanul a încercat să forţeze victoria printr-un asalt general. De două ori turcii au reuşit să pătrundă în oraş, dar au fost respinşi.

Al treilea atac asupra podului care asigura intrarea în fortăreaţa a fost respins de trupele comandate de Capistrano. Asupra turcilor care puseseră scări de asalt pe ziduri a fost aruncată apă clocotită şi materiale inflamabile.

Noi şi noi detaşamente de „cruciaţi” soseau pe Dunăre în cetate şi, spre seară, au trecut la contraatac, oraşul fiind despresurat. La 22 iulie, armata creştină a trecut Sava, dezlănţuind atacul general.

Tunurile turcilor au fost capturate şi folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan cu propriul trup.

La 23 iulie, turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă uriaşă şi foarte mulţi morţi (circa 24.000, după sursele creştine, în timpul asediului, cărora s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (circa 4.000).

Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, circa 3.000 – 4.000”, afirmă istoricul Camil Mureşan în cartea „Ioan de Hunedoara şi vremea sa“.

Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil creştinilor.

Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00, ”până la sfârșitul veacurilor”.

Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului.

Iancu de Hunedoara își are mormântul în Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia, vizitat anual de mii de turiști. Puțină lume știe însă că trupul domnitorului nu se mai află acolo, mormântul fiind jefuit și devastat de mai multe ori pe parcursul Evului Mediu, cu prilejul unor invazii.

Sursa: adevărul.ro, agerpres

Grupul de Comunicare Strategică a transmis duminică, 25 octombrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Județele cu incidență de peste 3 infectări la mia de locuitori în ultimele 14 zile sunt Alba (3,69), Cluj (3,33), Harghita (3,3) și Sălaj (3,01).

Capitala depășește și ea acest indice: 3,35.

Harta județelor cu incidență de peste 3 la mia de locuitori

Mai multe județe au depășit pragul de 1,5 infectări la mie și se apropie și ele de acest prag.

Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 209.648 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

149.741 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.855 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 6.391 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

73 de decese

În intervalul 24.10.2020 (10:00) – 25.10.2020 (10:00) au fost raportate 73 de decese (37 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.482. Dintre acestea, 828 sunt internate la ATI.

Câte teste au fost prelucrate în total

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.055.989 de teste. Dintre acestea, 19.292 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.948 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.344 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 54 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 25 octombrie.

Pe teritoriul României, 26.043 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.907 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.355 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.996 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.465 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.332.740 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Autoritățile au raportat, în ultimele 24 de ore, 5 decese ale unor pacienți infectați cu coronavirus, în județul Alba. În total, de la începutul epidemiei, în Alba au fost înregistrate 120 de decese. 

Un bărbat de 70 de ani, din Cugir, confirmat cu virusul în data de 23 octombrie (când s-a prezentat la spital), a murit la ATI la doar o zi după, în data de 24 octombrie. Potrivit medicilor, a dezvoltat o bronhopneumonie bilaterală severă. Acesta avea și alte comorbidități, printre care diabet și obezitate.

Un alt bărbat de 74 de ani din Alba Iulia, a decedat la Spitalul de Urgență din Alba Iulia. Fusese confirmat în data de 19 octombrie și a murit sâmbătă dimineața. Și acesta avea multiple boli.

O femeie de 72 de ani, din Sebeș, confirmată cu virusul în 20 octombrie, a murit două zile mai târziu. Avea și alte boli, potrivit medicilor.

Duminică, în Alba, a mai fost raportat decesul a doi bărbați, unul de 68 de ani și unul de 70 de ani despre care deocamdată nu au fost oferite date suplimentare.