Connect with us
Publicitate

Uncategorized

Dermina Danciu – Miss Alba24.ro, Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan”


Publicat

Dermina Petronela Danciu deține titlul de Miss Alba24.ro de la Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan” și va concura alături de celelalte câștigătoare desemnate de Alba24.ro pentru marele premiu. Născută pe 30 octombrie 1996, Dermina este pasionată de karate, sport pe care-l practică de 10 ani, adoră teatrul și dansurile, hobby-uri pe care le-a transformat în activităţi, din acest an.

La școală se bucură la orele de Limba și literatura română, iar profesoara preferată este ”Doamna Busuioc”. Cunoștințele de  limba română îi vor folosi probabil în viitor când va fi nevoită să vorbească mult și corect, deoarece Dermina Danciu își dorește să devină avocat.

La capitolul timp liber, tânăra se gândește la toate. ”Mie îmi place să îmi petrec timpul cu prietenii, să fac sport, fiind foarte important pentru sănătate, să ascult muzică, să desenez pentru a mă relaxa și să călătoresc. Îmi place să stau la calculator”, a declarat Dermina Danciu.

La polul opus eleva, nu agreează să stea în casă când este frumos afară și nu-i place să piardă timpul.

Dermina spune că este o fire veselă, vorbăreață, îi plac glumele, este prietenoasă și în situațiile cheie aceasta este optimistă și descurcăreață.

Pentru a o vota pe Dermina Danciu trebuie să apăsați butonul ”recomandă” de la începutul sau de la finalul articolului.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comments

  1. Seicean

    sâmbătă, 03.12.2011 at 19:07

    Like pentru ultima poza 😉

  2. Gabriel

    luni, 05.12.2011 at 10:10

    ” foarte frumoasa domnisoara ” :*

  3. Bogdan

    marți, 06.12.2011 at 12:24

    Esti foarte frumoasa ! Te pup :*

  4. Pingback: Mai sunt 13 zile în care mai poți alege. Opt fete și șapte băieți au intrat în finala Miss și Mister Alba24.ro | alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ce trebuie să știe cei care merg cu ATV-uri sau motociclete la munte, în păduri sau pe trasee turistice. Legislație și amenzi

Publicat

Polițiștii atenționează că intrarea pe trasee turistice montane sau în zone din fondul forestier, cu motociclete, enduro sau ATV-uri sau alte mijloace auto numai în anumite condiții. Amenzile pot ajunge până la 3000 de lei.

Potrivit IPJ Sibiu, Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 1, prevede accesul public pedestru în pădure ca fiind permis pe răspunderea celui care intră, numai în zone amenajate, pe trasee și poteci marcate în acest sens, pe drumuri forestiere și în păduri cu funcții de protecție predominant sociale  (zone forestiere semideschise publicului, pe considerente geografice, geologice, botanice etc). Aceeași lege prevede, la alin. 1, indice 1 al art. 54, faptul că accesul public cu bicicleta este permis pe drumurile forestiere și poteci/trasee marcate și amenajate, pe răspunderea celui care intră, dar cu respectarea condițiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, după caz.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 2, prevede interzicerea accesului public cu autovehicule/motociclete/ATV-uri/mopede în fondul forestier național, cu excepția activităților sportive, de recreere și turism, organizate numai cu acordul șefului ocolului silvic în cazul fondului forestier din proprietatea statului sau cu acordul proprietarului, dar cu avizul șefului ocolului silvic care asigură serviciile silvice proprietății forestiere private.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 3, prevede că, în cazul reprezentanților ONG-urilor care pătrund în fondul forestier național, indiferent sub ce pretext și care folosesc pentru deplasare autovehicule/motociclete/ATV-uri/mopede, accesul este permis doar în urma semnării unui protocol cu administratorul fondului forestier din proprietatea statului sau  a unui  protocol semnat cu proprietarului, dar cu avizul administratorului care asigură serviciile silvice proprietății forestiere private.

Legea nr. 46 din 2008 (Codul Silvic), la art. 54, alin. 4 și 5 prevăd  că orice amenajare făcută în fondul forestier național pentru poteci, trasee de plimbare, alergare și biciclete se face cu acordul administratorului sau proprietarului, după caz, folosindu-se doar  pământ, pietriș și lemn,  dar aceste amenajări nu vor  face obiectul  scoaterii definitive din fondul forestier național (nu necesită autorizație de construcție, amenajarea fiind permisă numai în situațiile în care nu sunt implicate tăieri de arbori/defrișări).

Încălcările legale enumerate anterior reprezintă contravenții și, conform  Legii nr. 171 din 2010, sunt constatate în ordinea descrisă de lege, de către:

Personalul silvic – din cadrul Gărzii forestiere, din cadrul administratorilor  fondului forestier proprietate publică a statului și din cadrul structurilor de rang superior ale Romsilva și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;

Ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

Pentru fondul cinegetic, Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic INTERZICE, prin art. 23, litera 1 circulaţia în scop de agrement, cu mijloace auto în afara căilor de circulaţie publică în fondurile cinegetice, fără acordul gestionarului.

Contravenția descrisă mai sus se sancționează cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei,  iar constatarea și sancționarea sa este descrisă tot în legea nr. 407 din 2006, ca fiind atributul:

– personalului salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional şi al gestionarilor fondurilor cinegetice;

– personalului structurilor de administrare a ariilor naturale protejate;

– ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei de Frontieră Române pentru faptele constatate în zona specifică de competenţă, ofițerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofițerilor și subofițerilor din cadrul Jandarmeriei Române;

– altor persoane specializate în domeniul cinegetic împuternicite în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA: Schimbări radicale. Temperaturi de iarnă, după cele mai călduroase zile din februarie. Ce spun meteorologii

Publicat

În următoarele zile, vremea continuă să înregistreze variații mari de temperatură. După câteva zile ce au marcat record de căldură în februarie, se întorc condițiile de iarnă.

Dacă în Transilvania și în alte zone din țară au fost, vineri, 15-17 grade, în sudul țării s-au înregistrat 20-22 de grade Celsius.

„Joi și vineri am avut recorduri la nivelurile maxime și minime. Vineri, la 17 stații meteo am avut cele mai ridicate valori din perspectiva minimelor pentru o zi de 26 februarie. Ieri, la zece stații meteo au fost cele mai ridicate valori ale temperaturilor maxime pentru o zi de 25 februarie.

Joi am avut 22 de grade Celsius la Vărădia de Mureș, iar la București au fost 19 grade, o valoare cu 11 grade mai mare peste cea normală la această dată.

Azi (vineri – n.r.) la ora 12.00 aveam deja 20 de grade la Târgoviște, Câmpina, Pătârlagele și Stei, 17 – 18 grade la București”, a declarat la Digi24 directorul ANM, Elena Mateescu.

Veștile nu sunt la fel de bune pentru următoarea perioadă.

Acest sfârșit de săptămână va aduce vreme în răcire în cea mai mare parte a țării. La munte, la peste 1.500 de metri va ninge, iar vântul va sufla cu până la 90 de km pe oră.

Iarna revine pentru puțină vreme și chiar și pentru prima zi de martie.

Sunt diferențe mari de temperatură într-un timp foarte scurt. Tot sezonul de iarnă a fost caracterizat de aceste alternanțe de vreme foarte călduroasă urmată de intervale cu valori coborâte față de cele specifice perioadei.

De marți intrăm în încălzire treptată, când vom avea maxime de 11- 12 grade. Miercuri, valorile vor crește spre 15 – 17 grade Celsius spre finele săptămânii viitoare în cea mai mare parte a țării”, a explicat Elena Mateescu.

A fost a patra cea mai călduroasă iarnă din țara noastră.

Vineri, Administrația Națională de Meteorologie a emis informare de vreme rea. Temperaturile scad, vântul se intensifică și vor fi din nou ninsori la munte.

Din a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă (26/27 februarie) vântul se va intensifica treptat, la început în nord-est și la munte, iar pe parcursul zilei de sâmbătă (27 februarie) în cea mai mare parte a țării.

Duminică (28 februarie) și luni (1 martie) intensificări temporare ale vântului vor mai fi îndeosebi în regiunile estice și în zona de munte.

Se vor înregistra viteze la rafală, în general, de 45-55 km/h, iar în zona înaltă a Carpaților Meridionali se vor depăși 80-90 km/h.

La munte, în general la altitudini mai mari de 1500 m, vor fi intervale în care va ninge, iar în estul teritoriului, îndeosebi din a doua parte a nopții de duminică spre luni (28 februarie/1 martie), și pe parcursul zilei de luni (1 martie) vor predomina ninsorile.

Vremea va intra într-un proces de răcire ce se va resimți treptat în toate regiunile, astfel că valorile termice se vor situa în jurul celor normale.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

ADMITERE MAI 2021: ÎNSCRIERI la şcolile de agenţi de POLIȚIE şi subofiţeri jandarmi, pompieri. LOCURI, CALENDAR, condiții

Publicat

Din 15 februarie, cei interesați de carieră în poliție, jandarmerie sau la pompieri își pot depune dosarele de înscriere la școlile de agenți de poliție și cele de subofițeri jandarmi și pompieri din țară.

Înscrierile se pot face până în data de 28 februarie.

„Începând cu 15 februarie şi până în 28 februarie, cererile de înscriere se pot depune la structurile de resurse umane aparţinând inspectoratelor generale şi judeţene, cu precizarea că dosarul de candidat trebuie completat până în 10 martie 2021” informează MAI.

În afara evaluării cunoştinţelor, care va avea loc în 27 martie, candidaţii vor mai susţine testarea psihologică şi proba sportivă, conform planificării. Pentru cei care trec de aceste etape, urmează examinarea medicală”, a anunțat ministrul de Interne, Lucian Bode.

Vor fi disponibile 2.403 locuri repartizate astfel:

– 1.483 locuri specializare agent de poliţie;
– 220 locuri specializare agent de poliţie de frontieră;
– 400 locuri specializare subofiţer de jandarmerie;
– 278 locuri specializare subofiţer de pompieri şi protecţie civilă;
– 22 locuri specializare maistru militar auto.

NUMĂRUL DE LOCURI LA UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALE MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE  – TOTAL: 2403 din care 42 pentru candidați romi și 25 pentru minorități – sesiunea februarie-aprilie 2021

Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina – specializarea Agent de poliţie – 1.283 locuri din care 1160 IGPR, 3 DGL, 2 DGAESRI, 30 IGI, 8 DSG, 40 DEPABD, 2 CNSIS, 5 DGA, 15 DGP, 4 DRPCIV, 3 CFIC, 1 DGCTI, 10 SIE; din acestea, 25 locuri IGPR (romi) și 15 locuri IGPR (minorități)

Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca – specializarea Agent de poliție – 200 locuri din care 190 IGPR, 5 DGA, 5 DGP; dintre acestea, 4 locuri IGPR (romi) și 3 locuri IGPR (minorități)

Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea – specializarea Agent de poliţie de frontieră220 locuri din care 200 IGPF, 10 IGI, 10 DGP (3 IGPF – romi; 3 IGPF – minorități)

Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani – specializarea subofiţer de jandarmi200 locuri din care 155 IGJR, 25 SIE, 20 SPP (4 IGJR – romi; 2 IGJR – minorități)

Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni – specializarea subofiţer de jandarmi200 locuri din care 175 IGJR, 25 SIE (4 IGJR – romi; 2 IGJR – minorități)

Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti

– specializare subofiţer de pompieri şi protecţie civilă (durata de școlarizare: 1 an) – 278 locuri din care 275 IGSU, 1 IGAv, 1 DGA, 1 DGPI (2 IGSU – romi)

– calificarea Maistru militar auto (durata de școlarizare: 1 an) – 22 locuri din care 5 IGSU, 2 DGPI, 1 CMPS, 3 DGCTI, 1 DGA, 4 IGPR, 5 IGJR, 1 IGAv – – Total locuri – Învăţământ postliceal

CALENDAR și detalii de organizare ADMITERE școli agenți de poliție/subofițeri jandarmi și pompieri – 2021 – sursa M.A.I. – D.G.M.R.U:

Înscrieri: 15 – 28 februarie 2021; la înscriere, candidaților li se atribuie un cod unic de identificare, folosit pe întreaga procedură de concurs; codul unic de identificare atribuit se menționează în scris, în cererea-tip de înscriere, de către persoana cu sarcini de recrutare, iar candidatul ia cunoștință de acestea pe bază de semnătură; candidații se pot înscrie la o singură școală postliceală

Vezi Anexa-1-cerere-inscriere-scoli-postliceale-MAI

Vezi Anexa-1.1-cerere-inscriere-institutii-MApN

Depunerea documentelor pentru recrutare: până în 10 martie. Dosarul de recrutare conține avizul psihologic, adeverința medicală eliberată de medicul de familie, precum și consimțământul informat; alte documente: diploma de bacalaureat (față/verso)/adeverința eliberată de liceu în cazul în care nu i s-a eliberat candidatului diploma de bacalaureat, foaia matricolă, în format scanat.

Vezi Model-consimtamant-informat

Evaluarea psihologică: până în 8 martie 2021, potrivit planificării întocmite de către compartimentele cu atribuții de recrutare

Proba eliminatorie de evaluare a performanței fizice: 18 martie – 24 martie 2021, indiferent de unitatea de învățământ pentru care candidatul a optat, în centrele zonale de selecție; pe perioada desfăşurării probei de evaluare a performanței fizice, candidaţilor li se asigură, gratuit, asistenţă medicală; nu se admit contestații, repetări sau reexaminări; candidații obțin calificativul promovat sau nepromovat

CENTRE ZONALE DE SELECȚIE pentru susținerea probei de evaluare a performanței fizice

· Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” – pentru candidații din Municipiul București și județele: Argeș, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Tulcea

· Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina – pentru candidații din județele: Brașov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmbovița, Galați, Prahova, Vrancea

· Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca – pentru candidații din județele: Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu

· Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea – pentru candidații din județele: Arad, Bihor, Caraș-Severin, Satu Mare, Timiș

· Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani – pentru candidații din județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

· Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni – pentru candidații din județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

· Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești – pentru toți candidații înscriși la această școală.

Proba de verificare a cunoștințelor: 27 martie 2021, la unitățile de selecție de către candidații care au promovat proba de evaluare a performanței fizice; susținerea probei de verificare a cunoștințelor se realizează în spații destinate, pe timpul desfășurării probei, exclusiv acesteia; lista provizorie cu ierarhizarea candidaților se afișează pe site-ul fiecărei unități de învățământ.

Pentru a promova proba de verificare a cunoștințelor, candidații trebuie să obțină numărul minim de puncte stabilit, echivalent al notei 5.

Departajarea candidaţilor cu medii egale se face aplicând, în ordine, următoarele criterii: a) nota obţinută la proba scrisă la Limba şi literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat; b) nota obţinută la proba scrisă obligatorie a profilului din cadrul examenului național de bacalaureat; c) nota obţinută la proba scrisă la alegere a profilului și specializării din cadrul examenului național de bacalaureat; d) media aritmetică a mediilor anuale obținute pe parcursul studiilor liceale la prima limbă străină, potrivit foii matricole; e) media aritmetică a mediilor anuale obținute pe parcursul studiilor liceale la a doua limbă străină, potrivit foii matricole.

În cazul mediilor egale, candidații care nu au susținut examenul național de bacalaureat în sistemul de educație din România și dețin atestatul de recunoaștere a studiilor, nu participă la departajare, aceștia urmând să ocupe ultimul loc dintre cei cu medii egale.

Contestaţiile la proba de verificare a cunoștințelor se transmit online la adresa de e-mail a unității de învățământ și se soluționează în termenul prevăzut prin graficul concursului de admitere, la sediul acesteia. Candidaţii pot contesta numai rezultatul obţinut la propria lucrare sau locul ocupat pe lista celor declaraţi neadmis, contrar rezultatelor obţinute în urma susţinerii probelor de concurs.

Pentru candidații la Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti, contestațiile se depun personal, la sediul școlii, în termen de 2 ore de la afișarea rezultatelor la proba scrisă

Examinarea medicală: 29 martie – 16 aprilie 2021, pentru candidații care se încadrează în numărul de locuri scoase la concursul de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute la proba de verificare a cunoștințelor. Unitățile de învățământ afișează, la finalul fiecărei zile, situația candidaților care au finalizat examinarea medicală, succesiv, până la completarea numărului de locuri scoase la concursul de admitere

Rezultatele finale ale admiterii sunt aduse la cunoștința candidaților prin afișare pe site-ul oficial al unităților de învățământ, până la data de 17 aprilie 2021.

CONDIȚII de recrutare:

Condiții legale de recrutare (Anexa nr.2 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr.177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale M.A.I., cu modificările și completările ulterioare) a candidaţilor pentru admiterea în instituțiile de învățământ destinate formării inițiale a cadrelor militare:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit;
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic. (Aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale M.A.I., printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu);
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
  • să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat (dovada se face cu diplomă sau cu adeverinţă care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat);
  • să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate / principiilor care guvernează profesia;
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.

Criterii specifice pentru recrutarea candidaţilor la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, în vederea formării profesionale iniţiale, sunt următoarele:

  • să aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere (IGSU) / adeverinţă care să ateste faptul că solicitantul, copil devenit major, se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani (persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile Ordinului M.A.I. nr. 35/2014, cu modificările și completările ulterioare) – școli de poliție
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară; criteriul specific nu se aplică pentru candidaţii pe locurile repartizate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
  • să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
  • să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ.

La școlile de poliție: candidații care au fost declarați ”Admis” la concursul de admitere în instituțiile de învățământ nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic. Candidaţii etnici/minoritari care se înscriu pe locurile alocate distinct acestora declară pe propria răspundere apartenența la etnia/minoritatea respectivă și depun o adeverință emisă de o organizație etnică/minoritară, constituită potrivit legii.

Pentru admiterea la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, altele decât cele din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe locurile rezervate Ministerului Afacerilor Interne, candidaţii trebuie să îndeplinească în mod suplimentar, după caz, şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.

Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de admitere conţine următoarele documente (școala de poliție):

a) cererea de înscriere şi CV;

b) copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului;

c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar;

d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă;

e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi soţul/soţia candidatului;

f) cazierul judiciar; g) o fotografie color 9×12 cm;

h) fişa medicală-tip de încadrare în MAI;

i) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare

– avizul psihologic, adeverința medicală eliberată de medicul de familie, consimțământul informat (model formular mai sus).

Alte condiții la examen:

Pe perioada desfăşurării concursului de admitere sunt interzise organizarea de controale, verificări şi alte activităţi care pot perturba desfăşurarea acestuia, precum și pătrunderea pe bazele sportive, în cabinetele medicale, în sălile de concurs în timpul desfăşurării probelor şi în spaţiile destinate activităţii comisiilor a persoanelor care nu sunt angrenate în organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere.

Locurile rămase neocupate în urma desfăşurării concursului de admitere sunt completate, în ordinea strict descrescătoare a punctajelor/mediilor obţinute/criteriilor de departajare şi pe baza opţiunilor personale, prin redistribuirea de către comisia centrală de admitere de la celelalte unități de învățământ a candidaţilor declaraţi neadmis.

Comisia centrală de admitere realizează redistribuirea candidaților, în condițiile prevederilor alin. (1), în baza propunerilor comisiilor de admitere, formulate cu respectarea opțiunilor candidaților declarați neadmis, în ordinea descrescătoare a punctajelor/mediilor obținute/criteriilor de departajare obținute de candidați, stabilite în condițiile art. 19 alin. (5) și (6), fără luarea în considerare a punctajelor acordate din oficiu. (3) Locurile alocate minorității rome/altor minorități, rămase neocupate după aplicarea prevederilor alin. (1), sunt ocupate de următorii candidaţi majoritari ai unității de învățământ, clasaţi în ordinea strict descrescătoare a punctajelor/mediilor obţinute/criteriilor de departajare în condițiile art. 19 alin. (5) și (6) şi pe baza opţiunilor personale.

Activitatea de elaborare a subiectelor, transmiterea, multiplicarea și distribuirea acestora, precum și susținerea probelor de concurs se înregistrează audio și video, astfel încât să se asigure vizibilitatea tuturor persoanelor implicate și a activităților desfășurate.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sărbătorile și tradițiile lunii MARTIE. Ce nu ar trebui să faci în prima lună de primăvară 2021. Superstiții și obiceiuri

Publicat

Prima lună de primăvară aduce o serie de sărbători, tradiții și obiceiuri îndrăgite de oameni de toate vârstele.

Odată cu promisiunea unei vremi mai calde și propice pentru refacerea naturii, sărbătorile de primăvară au înțelesuri interesante, amintite din generații în generații.

Vezi și MESAJE DE 1 MARTIE: Fii vestitorul primăverii pentru cei dragi. Felicitări, urări și SMS de Mărţişor

Numele lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1 Martie – Mărțișorul

Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia. Tot ”mărţişor” se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Editura Elion, 2002).

În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.

După unele informaţii etnografice, în vechime şnurul se împletea din lână albă şi neagră şi nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru. Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/.

Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul. Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul – primăvara. Potrivit unei alte interpretari, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele. Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul www.enciclopedia-dacica.ro.

De şnurul mărţişorului se atârnă în zilele noastre un mic obiect artizanal, simbolizând, de regulă, norocul: un trifoi cu patru foi, o potcoavă, un coşar sau o inimă. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Zilele Babei Dochia

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Apoi vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.

Vezi și BABELE: Din 1 MARTIE, zilele Babei Dochia. Cum îți alegi „baba” după vremea de afară. Obiceiuri și tradiții

Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept ”Zilele babei” (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate meteorologică.

Legenda Babei Dochia

Potrivit legendelor, Baba Dochia avea o noră pe care o năpăstuia de câte ori putea. La un moment dat, pe 1 martie, a trimis-o să spele lâna – să o transforme din neagră în albă. Nora a fost ajutată de un înger, care i-a dat o floare albă şi care i-a spus să spele lâna cu ea. După ce Baba Dochia îşi vede nora cu o floare în mână, a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că a venit primăvara.

Baba Dochia îşi punea nouă cojoace de blană şi urcă cu oile pe munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, aşa că ea se dezbracă pe rând de cojoace. Când rămâne fără ele, însă, vine gerul şi o îngheaţă. Dumnezeu o transformă atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire, mai spun tradiţiile româneşti. Acestea ar fi “Babele” din Munţii Bucegi.

În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.

6 martie – Moșii de iarnă

Moșii de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Moșii de iarnă sunt celebrați în calendar ortodox 2021 la începutul anului.

În această zi importantă se face pomenirea morților. Moșii de iarnă marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.

În acest an, Postul Paștelui începe în 15 martie, iar sărbătorile pascale ortodoxe vor fi în 2 mai.

Vezi și MOȘII DE IARNĂ 2021: Sâmbăta Morților. Tradiții și obiceiuri care se respectă de zeci de ani

Duminică, 7 martie 2021, este lăsata secului de carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăți). Timp de încă o săptămână, creștinii mai au voie să consume brânză. Peste o săptămână, duminică, 14 martie 2021, este lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Paştele catolic pică pe 4 aprilie.

Floriile ortodoxe sunt în 25 aprilie, iar cele catolice în 28 martie.

8 Martie

Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 MARTIE și este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

Una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Paşti, este Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Citește și 9 martie, Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiţii şi superstiţii. Ce ar trebui să faci ca să ai spor la bani

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

20 martie – Echinoctiul de primăvară și Ziua Fericirii

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 202q, echinocţiul de primăvară este vineri, 20 martie, la ora 9.35 (sursa libertatea.ro). Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Ziua Internaţională a Pădurilor este marcată, în fiecare an, pe 21 martie. Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

Ziua mondială a apei este marcată, în fiecare an, la 22 martie. Apa este un element esenţial în construcţia vieţii, este vitală pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea dezvoltării economice, sociale şi umane, se menţionează pe pagina Naţiunilor Unite dedicată zilei.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizației Națiunilor Unite.

Ziua Mondială a Apei pune accent pe importanța apelor dulci. Cu toate că apa acoperă 70% din suprafața pământului, doar o mică parte din aceasta este apă dulce. Apa potabilă disponibilă este distribuită inegal pe glob, este poluată sau disputată, fapt pentru care miliarde de oameni încă nu au acces la apă curată în fiecare zi. Situația actuală înseamnă, de asemenea, că 4,5 miliarde de persoane încă nu dispun de servicii de salubritate gestionate în siguranță, în special în zonele rurale.

25 martie, Buna Vestire

Buna Vestire sau Blagoviștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Crendincioşii sărbătoresc, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. De această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Citește și BUNA VESTIRE, credinţe populare. Ce se spune dacă auzi cântecul cucului. Tradiţii legate de sărbătoarea din 25 martie

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate