Dieta ketogenică încetinește îmbătrânirea creierului. Regimul alimentar care poate reduce riscul unor boli neurodegenerative

O dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi, cunoscută sub numele de dietă ketogenică, ar putea avea un rol important în protejarea creierului împotriva unor boli neurodegenerative precum boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza multiplă sau scleroza laterală amiotrofică (ALS), potrivit unei analize științifice publicate recent în revista de specialitate Translational Neurodegeneration.

Cercetătorii atrag însă atenția că, deși rezultatele sunt promițătoare, dovezile actuale nu permit încă recomandarea dietei ketogenice ca tratament standard pentru aceste afecțiuni. Potrivit  springer.com sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma beneficiile pe termen lung și pentru a identifica pacienții care ar putea beneficia cel mai mult de acest regim alimentar.

Autorii studiului consideră că dieta ketogenică reprezintă o direcție promițătoare în cercetarea bolilor neurodegenerative, datorită efectelor sale asupra metabolismului cerebral, inflamației și funcției neuronale. Cu toate acestea, ei subliniază că este nevoie de studii clinice mai ample pentru a stabili eficiența, siguranța și aplicabilitatea acestui regim alimentar în practica medicală

Cum funcționează dieta ketogenică

Dieta ketogenică presupune reducerea drastică a aportului de carbohidrați și creșterea consumului de grăsimi. În aceste condiții, organismul intră într-o stare metabolică numită cetoză, în care ficatul produce cetone – compuși care pot fi utilizați drept sursă alternativă de energie pentru creier.

Acest mecanism este deosebit de interesant pentru cercetători deoarece, în multe boli neurodegenerative, creierul își pierde treptat capacitatea de a utiliza eficient glucoza. Cetonele pot compensa parțial acest deficit energetic și pot susține funcționarea neuronilor.

Ce beneficii au observat oamenii de știință

Autorii analizei au revizuit rezultatele unor cercetări publicate în ultimii ani și au identificat mai multe mecanisme prin care dieta ketogenică ar putea proteja sistemul nervos. Printre acestea se numără:

Publicitate

• reducerea inflamației asociate deteriorării neuronilor;
• diminuarea stresului oxidativ care afectează celulele cerebrale;
• îmbunătățirea funcției mitocondriilor, „uzinele energetice” ale celulelor;
• stimularea proceselor naturale de eliminare a proteinelor anormale și a celulelor deteriorate;
• reducerea acumulării agregatelor proteice asociate bolii Alzheimer și altor forme de demență.

Potrivit cercetătorilor, unele studii clinice au raportat îmbunătățiri ale memoriei, atenției, nivelului de energie și calității vieții la anumite categorii de pacienți, însă rezultatele nu sunt încă suficient de consistente pentru concluzii definitive.

Posibilă armă împotriva bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este una dintre afecțiunile asupra cărora dieta ketogenică a atras cel mai mult interes din partea cercetătorilor. Mai multe studii au arătat că persoanele cu Alzheimer prezintă o reducere a capacității creierului de a utiliza glucoza cu mulți ani înainte de apariția simptomelor severe.

În acest context, cetonele produse în timpul dietei ketogenice ar putea furniza energia necesară neuronilor și ar putea încetini degradarea funcțiilor cognitive. Totuși, cercetătorii subliniază că nu există încă dovezi suficiente pentru a afirma că dieta poate preveni sau trata boala Alzheimer.

Riscuri și efecte adverse

Specialiștii avertizează că dieta ketogenică nu este potrivită pentru toate persoanele și poate provoca efecte adverse, mai ales în primele săptămâni de adaptare. Printre cele mai frecvente se numără durerile de cap, amețelile, greața, constipația și starea de oboseală.

În plus, respectarea pe termen lung a unui regim ketogenic strict poate fi dificilă, în special pentru persoanele în vârstă sau pentru cei care suferă de alte afecțiuni cronice. Din acest motiv, medicii recomandă ca orice modificare majoră a alimentației să fie făcută doar după consultarea unui specialist.

Alimente recomandate în dieta ketogenică

• Carne și pește
• Carne de vită
• Carne de porc
• Carne de pui și curcan
• Miel
• Somon
• Macrou
• Sardine
• Ton
• Păstrăv
• Ouă
• Ouă de găină
• Ouă de prepeliță
• Lactate grase
• Brânză maturată (cașcaval, cheddar, gouda)
• Telemea grasă
• Mozzarella
• Mascarpone
• Smântână grasă
• Unt
• Frișcă naturală fără zahăr
• Grăsimi sănătoase
• Ulei de măsline extravirgin
• Ulei de avocado
• Ulei de cocos
• Untură
• Ghee (unt clarificat)
• Legume cu puțini carbohidrați
• Salată verde
• Spanac
• Varză
• Conopidă
• Broccoli
• Castraveți
• Dovlecei
• Ardei
• Ciuperci
• Vinete
• Fructe permise în cantități mici
• Avocado
• Măsline
• Căpșuni
• Zmeură
• Mure
• Afine (cu moderație)
• Nuci și semințe
• Nuci românești
• Migdale
• Nuci pecan
• Nuci macadamia
• Alune de pădure
• Semințe de dovleac
• Semințe de floarea-soarelui
• Semințe de chia
• Semințe de in
• Alimente de evitat
• Pâine
• Paste
• Orez
• Cartofi
• Mămăligă
• Produse de patiserie
• Zahăr
• Dulciuri
• Sucuri și băuturi îndulcite
• Bere
• Majoritatea fructelor dulci (banane, struguri, pere, mere în cantități mari)

Dieta ketogenică: exemplu de meniu pentru o zi

Mic dejun

• Omletă cu brânză și unt
• Cafea fără zahăr

Prânz

• Somon la grătar
• Salată verde cu avocado și ulei de măsline

Cină

• Friptură de vită
• Broccoli cu unt

Gustare

• O mână de nuci sau migdale

Dieta ketogenică: Exemplu de meniu pentru o zi pentru cei care au colesterolul (LDL) mărit

Mic dejun

• Cafea fără zahăr
• Omletă din 2 ouă cu spanac și ciuperci
• ½ avocado
• 4-5 nuci

Gustare

• Un iaurt grecesc 2% grăsime
• O lingură de semințe de in măcinate

Prânz

• 150-200 g somon, păstrăv sau macrou la cuptor
• Salată mare cu roșii, castraveți, ardei, salată verde
• 1-2 linguri ulei de măsline extravirgin

Gustare

• 10-15 migdale sau alune de pădure

Cină

• Piept de pui sau curcan la grătar
• Broccoli, conopidă sau dovlecei la abur
• Salată verde

Alimente care ajută la reducerea colesterolului LDL ("rău")

• Pește gras (somon, macrou, sardine)
• Ulei de măsline extravirgin
• Avocado
• Nuci și migdale
• Semințe de in și chia
• Legume verzi
• Ovăz (în cantități moderate)
• Fasole și linte

Alimente care trebuie limitate/ reduse

• Slănină
• Cârnați
• Salamuri și mezeluri
• Unt în cantități mari
• Smântână grasă
• Produse de patiserie
• Zahăr și dulciuri
• Prăjeli