Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Din 1 aprilie se scumpesc țigările. O nouă majorare la acciza de tutun îi face pe fumători să scoată mai mulți bani din buzunare

Publicat

Joi, 1 apriliei 2021 va intra în vigoare o nouă majorare a accizelor la tutun. Astfel, țigările se vor scumpi în medie cu 50 de bani pachetul. Noua majorare vine la câteva luni după o altă majorare acizelor intrată în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În prezent, prețul de vânzare al unui pachet de țigarete este de 19,50 de lei, însă în anumite cazuri ajunge şi la 24 de lei.

Aproximativ 80% din prețul unui pachet este reprezentat de accize, TVA și alte taxe plătite statului de către producători.

Potrivit datelor statistice, în 2019 companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, iar anul trecut sectorul tutunului a devenit cel mai consistent contribuabil pentru statul român.

Ultima majorare a accizelor la tutun a avut loc în luna ianuarie, anul acesta.

După ce la 1 ianuarie 2020 acciza a fost fixată la 503,97 lei per mie, iar un an mai târziu la 533,97 lei, începând cu data de 1 aprilie 2021, nivelul accizei la ţigarete va fi de 563,97 lei/1.000 de ţigarete.

Tigările se scumpesc din 1 aprilie: Cum justifică autoritățile majorarea accizelor

Autorităţile justifică majorarea prin prevederile Directivei 2011/64/UE, spunând că trebuie să evite declanşarea infringementului împotriva României.

Și asta pentru că în ţară acciza globală pe ţigarete nu reprezintă cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, aşa cum prevăd normele UE.

Cadrul legislativ al creșterii accizelor a fost asigurat și de adoptarea de către Parlament în noiembrie 2020, a unui proiect de lege de modificare a codului fiscal, care prevede şi un amendament de creştere a accizei la ţigarete la 546 de lei pe mia de bucăţi începând cu 1 ianuarie 2021 şi apoi la 564 de lei doar 3 luni mai târziu, de la 1 aprilie.

Prin urmare, majoritatea pachetelor de ţigări se vor scumpi de la 1 aprilie cu circa 50 de bani, preţul de vânzare fiind în medie între 19,50 lei şi 24 lei, în funcție de brandul ales.

80% din acest preţ final reprezintă accize, TVA şi alte taxe plătite statului de producători.

În 2019, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, în 2020, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român, notează Adevărul.

Fumătorii din România ”beneficiază” și de o prosperă piaţă neagră a tutunului, care în ianuarie 2021 dădea 8,6% din totalul consumului, conform ultimelor analize.

Lista cu nivelul accizelor în 2021 la mai multe produse poate fi consultată aici: TABEL ACCIZE 2021

Sursa: Rador, Adevărul

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ACTUALITATE

Documentar: 1 Decembrie, Ziua Națională. Context politic, semnificații istorice și sentimentul național de recunoștință

Publicat

marea adunare

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 Decembrie, începând din anul 1990.

În 1918, la această dată, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

Vezi Ziua Națională la Alba Iulia. PROGRAM 1 Decembrie 2022: parada militară, masa populară, concertele și artificiile. GHID pentru participanți

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară.

Începând din 1990, în Bucureşti şi în alte oraşe din întreaga ţară se desfăşoară parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

Ziua Națională, sărbătorită prima dată în 10 mai

Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 mai, dată care are o triplă semnificaţie.

La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I.

La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor.

La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.

După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august.

La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, care a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României, în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand (1914-1927).

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pe lângă cei 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului, în sala Casinei din Alba Iulia, se aflau şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organizaţii politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat, delegaţi ai Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti, în total 1.228 de delegaţi.

Alţi participanţi „peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri” erau adunaţi pe Câmpul lui Horea, aşteptând Rezoluţia Adunării, arată lucrările „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi „Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

În primul articol al Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, ce decreta unirea tuturor românilor într-un singur stat, se arăta: „I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.” („Unirea Transilvaniei cu România 1918”, Editura Politică, 1978).

Adunarea Naţională a procedat, apoi, la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Naţional, compus din 250 de membri, dintre care 200 să fie aleşi de Adunare imediat, iar restul de 50 să fie cooptaţi de către însuşi Marele Sfat Naţional; acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent.

Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România.

Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

Sentiment naţional de recunoştinţă

În aceeaşi zi, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi, oraşul redevenind capitala României întregite.

Sfârşitul anului 1918 a fost însoţit de un sentiment naţional de recunoştinţă pentru cei ce s-au luptat şi s-au jertfit în războiul întregirii naţionale, după cum notează istoricul Ioan Scurtu, în volumul „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947). Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004). Profesorul Vasile Pârvan, de la Universitatea din Bucureşti, şi-a inaugurat cursul pe această temă, a sacrificiului, spunând, în faţa părinţilor, îmbrăcaţi în negru, care se aflau în primele bănci din sală: „Cu anii lor cei tineri, au înmulţit anii nesfârşiţi ai patriei. Somn blând, copiii mei, somn lin!”.

La 1/14 decembrie 1918, delegaţia Marelui Sfat Naţional, alcătuită din episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş şi Caius Brediceanu, a prezentat guvernului şi suveranului actul unirii Transilvaniei cu România.

Regele Ferdinand a subliniat, în discursul său: „Ne-aţi adus nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete, ne-aţi adus inimile lor, şi în primirea plină de dragoste frăţească ce aţi găsit-o la noi, aţi putut simţi pulsul ţării mume ce bate în acelaşi ritm cu al vostru. […] După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră din cele mai scumpe: Ardealul cu ţinuturile din Ungaria locuite de români. Astăzi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de Unire.

Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice, bazate pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru dezvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt alimentate de credinţa nestrămutată a unui şir de generaţii, de apostoli ai idealului naţional, ele sunt sfinţite prin sângele vitejilor mei ostaşi care au luptat şi au murit pentru Unire”.

Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România

Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. La 29 decembrie 1920, Parlamentul a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

În primăvara anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins, pentru prima dată, un lung turneu în Transilvania. Însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi, ei s-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, se arată în volumul „Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004).

La 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, oraşul Marii Uniri, Ferdinand I a fost încoronat rege al tuturor românilor, alături de regina Maria.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un angajat cu venit brut de 3100 de lei va lua în mână mai puțin decât unul cu 3000. Paradoxul creșterii salariului minim

Publicat

Situație paradoxală după creșterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei. Unii angajați care au un salariu brut ușor mai mare decât noua valoare a salariului minim, vor câștiga mai puțin. Explicațiile, mai jos. 

Coaliția a decis majorarea salariului minim brut până la 3.000 de lei, dar pentru 200 de lei nu se aplică impozit pe venit sau contribuții sociale.

Patronatele spun că ar putea apărea o problemă: un angajat cu 3.100 de lei brut va câștiga net mai puțin decât unul cu 3.000 de lei lunar.

Salariul minim brut va crește obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 la 3.000 de lei (633 de dolari) lunar, de la 2.550 de lei în prezent.

Partea pe care un angajat o încasează efectiv, nu doar „salariul pe hârtie”, ar putea crește net de la la 1.550 de lei la 1.838 de lei de anul viitor, scrie Europa Liberă, într-o analiză a situației paradoxale care apare.

Experții și patronatele au constatat însă o problemă la OUG în legătură cu salariul minim brut propus.

Un angajat cu 3.000 de lei brut ar putea încasa un salariu net mai mare decât cel care are 3.100 de lei bru, din cauza bonificației de 200 de lei fără taxe, ca nu se aplică decât până la un anumit prag.

După ce va plăti toate taxele, angajatul cu salariul minim brut de 3.000 de lei va primi circa 1880 de lei de la 1 ianuarie. O creștere cu 23% față de prezent.

Un calcul similar pentru angajatul cu 3.100 de lei, dar care nu beneficiază de bonificația de 200 de lei fără taxe duce la următoarea situație.

El are un salariu brut mai mare, dar efectiv va încasa doar 1.780 de lei

Un calcul estimativ arată că bugetul de stat va colecta cu 1,5 miliarde de lei mai mult decât o face până la 1 ianuarie 2023.

„Pare o bâlbă legislativă legată de salariul minim brut, nu s-au gândit ce se întâmplă la prag. Când Guvernul și ministerul de Finanțe nu se consultă cu mediul de afaceri, pot apărea situații care țin de ridicol”, este opinia unui expert citat de Europa Liberă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Diana Șoșoacă la Alba Iulia: Lăsați-mă cu prostiile astea, George Simion să învețe să fie naționalist

Publicat

Senatoarea Diana Șoșoacă se află la Alba Iulia, în Cetatea Alba Carolina pentru a lua parte la serbările de 1 Decembrie 2022. În același timp, tot prin Alba Iulia se află și vechiul ei aliat, deputatul George Simion, care a condus Marșul Unirii, din gara CFR către Cetatea Alba Carolina. 

Deși au început împreună ascensiunea politică, acum cei doi politicieni nu se mai înțeleg și chiar de 1 Decembrie, senatoarea Șoșoacă i-a transmis lui Simion un mesaj, la Alba Iulia.

În timp ce reporterii alba24.ro luau atmosfera sărbătorii Zilei Naționale a României, printre miile de cetățeni prezenți în Cetatea Alba Carolina, aceștia s-au întâlnit cu Diana Șoșoacă.

Întâlnirea cu Diana Șoșoacă poate fi urmărită și în video-ul live de pe Facebook, de la minutul 5.40.

Întrebată de reporterul alba24.ro cu ce gânduri a venit în Alba Iulia, Diana Șoșoacă a declarat: ”Am venit cu gânduri de refacere a României Mari, pentru că sunt 104 ani de la Marea Unire, de când s-a făcut România Mare. Noi nu mai avem România Mare, avem România Mică, fără o parte din teritorii și singura mea dorință în afară de cea a lui Avram Iancu de a vedea națiunea fericită, este să refacem România Mare”.

Reporterul alba24.ro a întrebat-o pe Diana Șoșoacă dacă a venit alături de George Simion la Alba Iulia, iar aceasta a avut câteva cuvinte grele la adresa acestuia: ”Nu haideți terminați cu prostiile, domnul George Simion să învețe să fie naționalist și după aceea….” a declarat Diana Șoșoacă despre Geroge Simion.

Serbările de 1 Decembrie 2022 continuă la Alba Iulia cu o serie de evenimente pregătite pentru cei prezenți în Cetatea Marii Uniri.

CITEȘTE ȘI: Ziua Națională la Alba Iulia. PROGRAM 1 Decembrie 2022: la ce oră încep parada militară, masa populară, concertele și artificiile

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat deputat Radu Tuhuț: ”La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!”

Publicat

”Astăzi sărbătorim Ziua Națională a României. Gândurile noastre se îndreaptă, mai mult ca oricând, spre unitate națională, solidaritate, patriotism și, în egală măsură, spre durerea și sacrificiile strămoșilor noștri pentru înfăptuirea celui mai înalt ideal al tuturor românilor.

În urmă cu 104 ani, 1.228 de delegați au votat, la Alba Iulia, constituirea României Mari. De altfel, la 1 decembrie 1918, la Marea Adunare Națională, au fost prezenți circa 100.000 de români, mânați de aceleași credințe, idealuri și năzuințe.

Consiliul Național Român Central, care a avut jumătate din membri social-democrați, a ales ca Alba Iulia să fie orașul Unirii. Alegerea orașului nu a fost deloc întâmplătoare. Alba Iulia a fost orașul triumfalei intrări a lui Mihai Viteazul, dar și un simbol al unității neamului românesc, fiind capitala domnitorului pe perioada scurtă a Unirii celor 3 principate – Muntenia, Moldova și Transilvania. Alba Iulia a fost și orașul înspăimântătorului martiriu al lui Horea și Cloșca, care au fost zdrobiți cu roata după ce s-au răsculat, alături de Crișan, împotriva constrângerilor feudale. Astfel, Alba Iulia este orașul în care se îmbină cel mai bine gloria cu durerea, mulțumirea cu pătimirea, uralele de bucurie cu strigătele de spaimă.

Avem datoria și responsabilitatea să prindem curaj, să privim spre viitor cu aceeași încredere și mândrie cu care vorbim despre trecut, despre Marea Unire a tuturor românilor într-o națiune liberă și respectată pe plan internațional, așa cum a fost respectată România Mare, din Occident și până în Orientul îndepărtat!

Orice lucru măreț, neprețuit ca însemnătate, nu se poate realiza ușor, fără mari eforturi și sacrificii din partea oamenilor. Dar istoria ne-a demonstrat că rămân în eternitate doar generațiile care reușesc să pună binele țării și al urmașilor în fața binelui personal, a orgoliilor și ambițiilor de moment.

Victoriile nu se obțin fără suferință, iar marile realizări se dobândesc doar cu mari sacrificii. Haideți să iubim România și pe români, mai mult, în fiecare zi. Iar multe lucruri bune care ni se vor întâmpla apoi vor fi consecințe firești ale faptelor și acțiunilor noastre!

Doamne ajută! La mulți ani, români! La mulți ani, România!”

Deputat de Alba,

Radu Marcel Tuhuț

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax