Directorii și inspectorii școlari ar putea primi până la 42 de zile de concediu. Proiectul de lege, depus la Camera Deputaților

Directorii și directorii adjuncți de școli, inspectorii școlari și alți angajați cu funcții de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat ar putea beneficia de 35 de zile lucrătoare de concediu de odihnă, la care s-ar adăuga între 3 și 7 zile, în funcție de vechimea totală în muncă.

Proiectul depus la Camera Deputaților mai prevede o perioadă protejată de cel puțin 14 zile consecutive în timpul verii, în care personalul vizat să nu fie chemat la activități și raportări administrative.

Inițiativa modifică articolul 220 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. A fost înregistrată la Camera Deputaților după înregistrarea cu numărul 822/3 noiembrie 2026. Proiectul se află în etapa de solicitare a avizelor și punctelor de vedere. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul este for decizional.

Documente:

• Expunere Motive
• Proiect lege

Cum s-ar calcula zilele de concediu

Proiectul stabilește un concediu de bază de 35 de zile lucrătoare pentru categoriile vizate, indiferent de vechime. La acesta s-ar adăuga:

Publicitate

• 3 zile lucrătoare pentru vechime în muncă mai mică de 5 ani;
• 5 zile lucrătoare pentru vechime între 5 și 15 ani;
• 7 zile lucrătoare pentru vechime de peste 15 ani.

În total, concediul ar ajunge la 38, 40 sau 42 de zile lucrătoare, în funcție de vechime. Zilele suplimentare prevăzute de proiect ar înlocui concediul suplimentar de 3–7 zile acordat în prezent prin contractul colectiv de muncă și nu s-ar cumula cu acesta.

Măsura s-ar aplica directorilor și directorilor adjuncți din școli și unități de educație extrașcolară, personalului de conducere din casele corpului didactic, centrelor județene de resurse și asistență educațională și centrului din București, precum și personalului didactic de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare.

În expunerea de motive, inițiatorii arată că regulile actuale sunt diferite între personalul didactic de predare și cel de conducere, îndrumare și control. Profesorii din învățământul de stat au prevăzute 62 de zile lucrătoare de concediu anual, în timp ce pentru categoriile de conducere durata se stabilește prin contractul colectiv de muncă și normele metodologice.

Perioadă protejată în vacanța de vară

Ministerul Educației ar urma să stabilească în fiecare an, prin ordin, o perioadă protejată cuprinsă între 1 iulie și 31 august. Aceasta ar trebui să dureze cel puțin 14 zile calendaristice consecutive și să includă minimum 10 zile lucrătoare. Perioada ar urma să fie stabilită după consultarea sindicatelor și publicată până la 31 decembrie pentru anul următor.

În acel interval, Ministerul Educației, inspectoratele școlare și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea ministerului nu ar putea programa examene, concursuri, inspecții, controale planificate, ședințe ori instruiri obligatorii care presupun participarea personalului vizat. Nici solicitarea de rapoarte, situații, date sau documente și nici stabilirea unor termene de raportare ori validare nu ar trebui să presupună activitatea acestor angajați în perioada protejată.

Proiectul permite intervenții doar în situații care nu pot fi amânate, precum cazurile de forță majoră sau cele în care trebuie prevenit ori înlăturat un pericol iminent pentru persoane sau patrimoniu. Rechemarea din concediu ar trebui făcută printr-un act scris și motivat.

Ce urmează pentru proiect

Camera Deputaților a solicitat puncte de vedere de la Guvern, avize de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, precum și o fișă financiară. Pentru avizul Consiliului Economic și Social, termenul indicat pe fișa legislativă este 18 noiembrie 2026.

Dacă va fi adoptată și promulgată, legea ar urma să intre în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial și să se aplice începând cu anul școlar 2026–2027. Ministerul Educației ar avea 60 de zile pentru modificarea normelor metodologice și a contractului colectiv de muncă. Inițiatorii susțin că proiectul nu are impact bugetar, deoarece nu creează drepturi salariale suplimentare.