Discipline opționale pentru elevi, de anul viitor. Ce pot învăța la gimnaziu: gaming, design, rețete tradiționale. DOCUMENT

Pentru completarea materiilor predate la clasă, școlile pot alege, pentru anul școlar viitor, mai multe discipline opționale. În Monitorul Oficial au fost publicate luni 21 de programe pentru astfel de discipline, dedicate elevilor de gimnaziu.

Este vorba despre discipline precum Educație pentru peisaj, EduGaming, Armonie corporală și socială, Istoralia, Desenul în viața cotidiană, Siguranță în situații de risc, Etică aplicată sau Migranți în lumea contemporană.

Acestea sunt integrate în curriculum la decizia școlii (CDȘ) adică „oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale”.

În luna noiembrie, după consultări cu profesorii, conducerea școlii trebuie să prezinte oferta de CDȘ elevilor/părinților/ reprezentanților legali ai elevilor, pentru a-și exprima opțiunile, potrivit edupedu.ro.

Programele se aplică începând cu anul școlar 2023—2024.

Programe – discipline opționale pentru elevii de gimnaziu

Educație pentru peisaj, clasa a V-a/a VI-a

• o oră/săptămână: poate fi încadrată în aria curriculară Arte / Om și societate / Matematică și științe ale naturii
• competențe-cheie: sensibilizare și exprimare culturală; spirit de inițiativă și antreprenoriat; sociale și civice; comunicare în limba maternă; competențe de bază în științe și tehnologii.
• competențe generale: Investigarea impactului intervenției umane asupra peisajului /  Identificarea unor modalități de conștientizare a comunității cu privire la rolul peisajului în constituirea identității locale
• pentru înțelegerea valorii cultural a peisajului, este necesar ca elevii să descopere: care sunt tradițiile comunității; care este specificul arhitectonic al zonei lor; ce presupune intervenția omului asupra mediului, la nivel local; care sunt modalitățile prin care comunitatea intră în legătură cu alte populații vecine; care poate fi influența turismul cultural asupra dezvoltării locale

Activități de învățare: observarea/clasificarea unor tipuri de peisaj, jocuri de recunoaștere a unor peisaje, expediții cu clasa, realizarea unor hărți, completare fișe cu date de pe teren, discuții de grup, postere

Conținuturi de învățare:

• Peisajul natural: elemente naturale nevii – relief, roci, sol; apa, climă; forme de eroziune naturală / Elemente vii din peisajul local – vegetație; faună / Intervenția omului – modificări aduse de om; culturi agricole, exploatări miniere; căi de comunicație; meserii și forme de dezvoltare economică locală
• Peisajul cultural: peisajul cultural urban, rural / importanța peisajului în ansamblul patrimoniului local, național, internațional / exemple de peisaje din lista patrimoniului UNESCO / elemente de arhitectură rurală/ urbană: case, grădini, parcuri etc.
• Efectele intervenției umane: poluarea resurselor naturale; exploatare turistică improprie / peisaje rezultate din exploatări ale omului (exploatări; eroziune; construcții abandonate; deșeuri abandonate) / legăturile dintre peisaj și identitate, în perspectivă temporal
• Se recomandă utilizarea unor metode bazate pe investigația de teren, rezolvare de probleme, studiu de caz, proiecte de promovare

Armonie corporală și socială, clasa a V-a

• o oră pe săptămână, ariile curriculare Educație fizică și sport și Consiliere și orientare
• exprimarea, exersarea, conștientizarea, înțelegerea relației corp – mișcare – exprimare – comunicare – conectare – stare de bine
• elevii învață să aibă o relație sănătoasă cu mișcarea, ca izvor de cunoaștere, cu ei, cu ceilalți și cu lumea, potrivit documentului consultat de alba24.ro, prin: analizarea factorilor care influențează răspunsurile emoționale și a modului în care stările și trăirile influențează mișcarea și starea de bine personală, a celorlalți și a comunității / investigarea și adoptarea de strategii și practici de mișcare pentru îmbunătățirea sănătății și siguranței lor, a celorlalți și a comunității / evaluarea importanței mișcării asupra relațiilor și interacțiunilor, într-un context al diversității și incluziunii/ examinarea semnificației culturale și istorice a activităților fizice și a modului în care conectarea la mediu poate spori sănătatea și bunăstarea
• elevii aplică abilități personale și sociale atât pentru a stabili și menține relații respectuoase, cât și pentru a promova siguranța, fairplay-ul și incluziunea. De asemenea, elevii sunt solicitați să exerseze abilitatea de a lua decizii, în cunoștință de cauză, să implementeze acțiuni care să promoveze sănătatea și siguranța proprie și a celorlalți.

Exemple de activități:

• exersarea mișcărilor dintr-un top personal preferat al mișcărilor, sub formă de joc, cu identificarea schemei corporale și a lateralității
• înregistrarea mișcărilor și a senzațiilor kinestezice experimentate de-a lungul unei zile, în diferite forme (jurnal, agendă specială, pe diverse aplicații, cum ar fi: jamboard, padlet, wordart etc.)
• elaborarea unor postere, colaje, afișe, pliante despre aspecte specifice ale mișcării corpului la diferite vârste: 0-1 an, copilărie/antepubertate, pubertate/adolescență, valorificând informaţii colectate din diferite surse sau pe baza observării din viaţa proprie şi a celor din jur
• prezentarea hărților conceptuale realizate individual, în pereche sau în echipă despre forme de mișcare din natură sau despre mișcarea preferată
• vizionarea unor filme, desene animate sau documentare pentru observarea semnificațiilor culturale și istorice ale mișcării și activităților fizice
• exerciţii de exprimare motrică în relație cu răspunsuri emoționale determinate de diferite situații (ex. primirea unor vești, pregătirea pentru concursuri, participarea la învățare)
• exerciții de imitare a mișcărilor din natură (ex. căderea ghindelor sau a frunzelor din copaci, ploaia de vară, furtuna, dansul fulgilor de zăpadă, mișcarea valurilor, crivățul, mersul elefanților, pasul furnicii)
• exerciții de reproducere a mersului în diferite medii (ex. mersul pe Lună, mersul pe teren înclinat, mersul pe gheață, mersul pe suprafață fierbinte) sau pentru exprimarea unor stări emoționale (ex. mersul pentru a nu deranja un fluture, mersul grăbit, mersul liniștit)
• documentarea cu privire la abilitățile fizice/tipurile de mișcare solicitate în practicarea diverselor meserii/profesii prin: identificarea unor exemple în filme, ziare, reviste, media; realizarea unor interviuri cu membri ai familiei sau ai comunității locale; organizarea unor întâlniri cu angajator
• exerciţii de salut prin mișcări originale, pe baza limbajului nonverbal, fără cuvinte, doar prin gesturi, mimică, postură
• organizarea unor flashmob-uri după teme şi scenarii alese și negociate în grup, a unor dansuri tematice de grup cu mesajul: „Viața e mișcare!”
• exerciții de intercunoaștere în perechi, de exemplu: mișcarea în oglindă, exerciții de anticipare și imitare a mișcării partenerului, continuarea mișcării partenerului, în mod cursiv și creativ

Desenul în viața cotidiană, clasa a V-a/a VI-a

• o oră/săptămână; ariile curriculare Matematică și Științe ale naturii, Arte și Tehnologii; limbile străine, prin intermediul cărora pot fi explorate și documentate subiectele; concept de design
• competențe generale: identificarea unor forme geometrice utilizate în arte și în viața cotidiană / realizarea unor proiecte creative simple, folosind achiziții specifice din domeniile geometriei, artei și tehnologiei

Exemple de activități:

• realizarea unor fotografii/schițe ale spațiului din imediata apropiere, descompunerea imaginii în figuri/corpuri geometrice
• schițarea unor obiecte pentru identificarea elementelor geometrice și a efectelor estetice pe care le produc acestea (din mediul construit, din locuință, din artă etc.; se recomandă utilizarea markerelor/cariocilor, acuarelelor sau a altor mijloace care facilitează compunerea/descompunerea rapidă a mai multor obiecte sau forme)
• exerciții de identificare a formelor plane și a formelor spațiale în natură, în mediul construit, în artă, pentru a le analiza din punct de vedere al esteticii și al funcționalității
• măsurarea dimensiunilor și verificarea unor proporționalități specifice din locuință sau clasă, din mediul construit etc.
• discuţii de grup pe tema contribuției la calitatea vieții a unor aspecte referitoare la: ergonomie, relația formă-corp uman
• realizarea unor desene la scară dată
• analizarea mediului înconjurător din punctul de vedere al compoziției, al modului în care aranjamentul spațiului afectează comportamentul beneficiarilor, al proporțiilor, formelor simplificate/repetitive a culorilor, iluziilor optice etc.
• realizarea unor machete folosind piese de Tangram (tanuri), piese de Lego sau materiale recuperate din deșeuri reciclabile, prin tehnici variate: colaje, programe de proiectare (Paint 3D) sau jocuri pe calculator (Minecraft, Sims)
• realizarea unor prototipuri de obiect prin diferite procedee de reprezentare tridimensională, precum origami
• documentarea cu privire la produse/obiecte cu design diferit (de exemplu, modele de telefoane din diverse epoci, computere, piese de mobilier, articole vestimentare, fiare de călcat, ornamente, motive tradiționale, sticlărie, cutii, vase ceramice etc.) și compararea lor din punct de vedere estetic și utilitar
• identificarea unor principii artistice în opere de artă sau de design (cubism, pointilism, op art, Memphis etc.): descompunerea în forme geometrice, identificarea elementelor caracteristice
• desene 3D pe trotuare, garduri, ziduri, prelate instalate pentru restaurarea unor fațade
• discuții de grup despre modurile prin care arhitectura ambientală a clasei afectează comportamentul elevilor și al profesorilor (Care ar fi diferența dintre elevii care stau în bănci individuale și elevii care sunt grupați la mese mai mari? Ce exprimă modul în care este amplasată catedra? Cum ar arăta clasa ideală și ce diferență ar face un astfel de ambient?)

EduGaming, clasa a V-a/a VI-a

• o oră pe săptămână; se poate încadra în orice arie curricular
• învățarea în colaborare, comunicarea și rezolvarea de probleme în grup – în contextul aplicării unor jocuri de masă sau a unor jocuri digitale
• competențe generale: utilizarea strategiilor de joc pentru o raportare eficientă și creativă la lumea înconjurătoare / aplicarea regulilor fairplay-ului în timpul jocului în vederea relaționării pozitive cu ceilalți
• noțiuni despre jocuri: de acţiune; digitale, de aventură, de strategie; de simulare; de confruntare și sport

Exemple de activități:

• exerciții de reflecție asupra etapelor parcurse în derularea unui joc de masă sau a unui joc video
• exerciții de explicare către colegi, discutare și negociere în grup a unor reguli specifice anumitor jocuri
• exerciții de elaborare a unor instrucțiuni pentru un joc de masă (boardgame), pentru a fi folosite în activități de recapitulare cu colegii de clasă sau cu elevi mai mici (exemple: căutarea unor indicii pentru completarea unor expresii, versuri, fragmente dintr-o poveste; balansarea mecanicilor de joc; un început captivant de poveste)
• vizionarea unor fragmente din meciuri de fotbal, baschet etc. pentru a detecta prezența fairplay-ului sau absența acestuia; discutarea consecințelor și integrarea în experiențele personale de joc
• urmărirea de interviuri cu jucători (de exemplu, conferințe de presă la încheierea unei competiții) și discutarea la nivelul grupului a elementelor de emoții și trăiri ale sportivilor, relaționate cu experiențele de joc
• discuții despre ce înseamnă un consumator de jocuri (comportamente, echilibru/ dezechilibru, avantaje/dezavantaje)
• studiu de caz pe tema exceselor care pot duce la eșec sau la efecte negative la nivel personal şi la nivelul grupului (consum mare de timp, lipsă de odihnă, alimentație defectuoasă, comportamente violente, depresive, lipsa de colaborare în grup, afectarae relaţiilor de prietenie cu partenerii de joc etc.)
• mediul de joc face posibile diferite roluri prin care participanții pot înțelege ce ar face dacă ar fi într-o poziție de cheie, de putere (își asumă noi responsabilități); înțeleg modul în care atribuțiile și acțiunile personale îi influențează pe ceilalți membri ai grupului; pot exersa un rol pe care ar fi posibil să îl aibă în viitor și pentru care au nevoie de anumite abilități de relaționare, de observare a funcționării unui sistem; pot să se pună „în pielea altora”, pentru a înțelege motivațiile, modul de a gândi al celorlalți.

Istoralia, clasa a VI-a

• o oră pe săptămână; proiect de istorie orală
• competențe cheie: comunicare în limba maternă, sensibilizare și exprimare culturală, competențe sociale și civice, a învăța să înveți, spirit de inițiativă și antreprenoriat, competența digitală, competenț e de bază în științe și tehnologii
• elevii au ocazia să lucreze în proiecte de grup pentru a explora amintirile din familie, meșteșugurile locale, obiceiurile și experiențele interesante din mediul lor de viață și multiple alte aspecte care constituie valori ale comunității locale
• rezultatul proiectelor de grup se prezintă sub forma unor articole care sistematizează experiența de documentare/ învățare; acestea vor fi publicate în cadrul unei reviste sau al unui blog etc

Ideea opționalului este inspirată de rezultatele programul Foxfire, derulat vreme de mai multe decenii în SUA, într-o școală dintr-o comunitate defavorizată de la poalele munților Apalași și care a fost preluat și aplicat cu succes și în alte instituții de învățământ. Elevii au fost provocați de profesor să vorbească acasă, cu rude mai apropiate sau îndepărtate, cu vecinii, cu diverși cunoscuți din localitate, pentru a obține informații în vederea promovării culturii locale în cadrul unei reviste școlare trimestriale

• Exemplu de proiect: „Specialități de toamnă”, pentru a promova rețete locale de conservare a alimentelor. După constituirea grupurilor, elevii încep explorarea „know-how”-ului gospodarilor din propria familie/din comunitate.

Siguranță în situații de risc, clasa a VI-a/a VII-a

• o oră pe săptămână; ariile curricular Matematică și științe ale naturii / Om și societate și Tehnologii
• propune elevilor reflectarea la situații de risc cu care se pot confrunta în viața lor, ce pot fi inițiate chiar de ei (de exemplu, comportamente teribiliste), pot fi consecințe ale unor fenomene fizice de tip hazard (de exemplu, cutremure, inundații) sau ale unor realități de tip antropic
• își propune să dezvolte cunoștințe, abilități, atitudini și comportamente care să le permită elevilor să facă față unor situații cu potențial de risc din viața de zi cu zi
• competențe generale: evaluarea corectă a posibilelor situații de risc, bazată pe cunoașterea prin investigare / adoptarea unor atitudini active și proactive în situații cu potențial periculos
• noțiuni despre situații de risc și autoprotecție: riscuri naturale (fenomene meteo, cutremure, inundații, pandemie), casnice (electrocutare, scurgeri gaze, arsuri, loviri, răniri), în trafic, în joc și relaxare (ex: selfie/înot în zone periculoase; contact cu animale periculoase)

Exemple de activități:

• interviuri și jocuri de rol cu specialiști din domeniul fenomenelor și/sau situațiilor de risc (meteorolog, seismolog, specialist de mediu, pompier, virusolog, etc.), pentru explorarea responsabilităților și activităților pe care le realizează aceștia
• realizarea unor experimente pentru modelarea unor fenomene și situații cu potențial periculos, prin activități practice și prin aplicații specifice TIC
• formularea unor întrebări de reflecție şi a răspunsurilor corespunzătoare: „Cum reacționez într-o situație specifică de risc? Care sunt punctele mele tari într-o situație de urgență?/ jocuri de rol
• prezentarea instrucțiunilor de utilizare a telefonului de urgență
• exersări/simulări: evacuarea în caz de incendiu, poziționarea corectă în caz de cutremur, trusa de prim-ajutor, comportamentul pe timp de furtună în spațiu deschis
• studii de caz: efectele nerespectării măsurilor indicate de autorități în caz de pandemie
• proiecte pentru campanii de ajutorare a persoanelor care au nevoie de sprijin în urma unei situații de dezastru: colectare de produse și donarea lor / activități de voluntariat privind igienizarea spațiilor verzi din străzile limitrofe școlii

Cultura copilăriei, clasa a VI-a/a VII-a

• o oră pe săptămână; ariile curriculare Limbă și comunicare, Om și societate și Arte etc
• competențe generale: explorarea unor modalități diverse de colectare a informațiilor pe tema copilăriei, pentru a înțelege/a conștientiza etapa de viață în care se află / participarea la proiecte de promovare a imaginarului copilăriei, în perspectiva diversității cultural

Exemple de activități:

• arhivă de istorie orală privind copilăria: chestionare privind teme/preocupări ale elevilor (de exemplu, cu privire la locul preferat de joacă); interviuri pe tema copilăriei (cum se jucau părinții mei, cărțile preferate, vacanțele)
• prezentarea unei experiențe inedite (de exemplu, un desen animat pe care a dorit să-l vadă de mai multe ori; de ce a făcut acest lucru?)
• jurnale de grup (de exemplu, în format text scris, blog etc.)
• vizite, excursii, pentru înțelegerea diversității experiențelor de viață cotidiană ale copiilor din școli diferite, din comunităţi diferite / identificarea de cântece și jocuri ale copiilor specifice altor culturi

Robotica și viața, clasa a VI-a/a VII-a

• o oră pe săptămână; arie curricular Tehnologii și Matematică și științe ale naturii
• integrează noțiuni de algoritmi, limbaje de programare, fizică și matematică; construirea roboților implică o înțelegere a modului în care robotul se mișcă și interacționează cu lumea exterioară; activitățile de învățare propuse în acest sens de prezenta programă pot fi realizate în mod real, în condițiile în care unitățile de învățământ dispun de kit-uri achiziționate, sau într-un mediu de programare online, care permite programarea roboților
• Competențe generale: explicarea modului de funcționare a unor dispozitive fizico-cibernetice în contextul tranziției către industriile 4.0 și 5.0 / exersarea gândirii computaționale în contexte diverse de programare a roboților reali/virtuali / elaborarea creativă de produse STEM care valorifică și promovează conexiunile dintre roboți, viață și societate

Educație pentru patrimoniu, clasa a VI-a/a VII-a

• o oră pe săptămână; aria curriculară Limbă și comunicare, Arte sau Om și societate
• Obiectiv: sensibilizarea elevilor de gimnaziu pentru înțelegerea nevoii de păstrare a patrimoniului, ca valoare reprezentativă pentru comunitate, și de intervenție responsabilă

Exemple de activități:

• expediții/studii de caz pentru identificarea elementelor de patrimoniu cultural local (de exemplu, arhitectură locală, peisajul cultural)
• explorarea unor situri din România, în cadrul unor excursii educative sau prin vizite virtuale – ateliere de vizionare de documentare, filme (de exemplu, Patrimonito)
• dezbateri privind importanța patrimoniului cultural
• realizarea unei hărți/prezentări digitale de promovare a valorilor culturale din oraș/sat/regiune, semnalând vizitatorilor obiective culturale relevante atât pentru patrimonial local, cât și pentru acela național

Alte discipline opționale pentru gimnaziu:

• Text, deschide-te!, clasa a VII-a
• Etică aplicată, clasa a VII-a/a VIII-a
• În jurul mesei. Stiluri de viață și cultura alimentației, clasa a VII-a
• Migranți în lumea contemporană, clasa a VII-a
• Educație pentru dezvoltare durabilă, clasa a VIII-a
• Cultură digitală, clasa a VII-a/a VIII-a
• Științele și patrimoniul, clasa a VIII-a
• Lumea cotidiană într-un an, clasa a VIII-a

Vezi integral Discipline opționale, programe, Monitorul Oficial

Programul „A doua șansă” — învățământ secundar

• Sănătate și integrare în familie și comunitate
• Click SUCCES!
• Știința și tehnologia mă ajută. Studiez, aplic, creez!
• Cum mă înțeleg cu celălalt