DNA se opune proiectului de modificare a Codului de procedură penală: Ar putea afecta investigațiile în dosarele de corupție

Direcția Națională Anticorupție (DNA) atrage atenția că principalele modificări avute în vedere de proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, aflat în dezbatere la Senat, conțin aspecte care ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție.

DNA consideră că una dintre modificările propuse, și anume introducerea arestului sever ca măsură preventivă nouă, nu se justifică, deoarece ar reprezenta ”doar un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă”, potrivit unui comunicat transmis marți de Agerpres.

”Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere că acesta este temeiul reținut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală”, se arată în comunicat.

Reprezentanții DNA mai apreciază că, în condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului de procedură penală nu s-au modificat, adoptarea unei noi viziuni ”ruptă de tradiția juridică” nu se justifică.

”Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare”, se precizează în comunicatul citat.

Potrivit DNA, legiuitorul ”nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care să le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie”, iar pericolul pentru ordinea publică se stabilește ”exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a probelor administrate”.

O altă propunere de modificare care a atras atenția DNA este cea referitoare la faptul că, pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală, nu va mai putea fi emis mandat de aducere înainte de citarea suspectului.

”DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacității investigative a DNA. Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziția altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluționarea cauzelor și le-ar diminua eficiența”, se precizează în comunicat.

DNA mai apreciază că propunerea de reducere a duratei controlului judiciar pentru infracțiuni grave de la doi ani, cât este în prezent, la 180 de zile, nu se justifică, fiind vorba de o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei, situație în care nu pot fi aplicate limitările prevăzute pentru arestarea preventivă.

”Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului”, se arată în comunicatul DNA.

În privința dispozițiilor cu privire la încătușarea inculpaților arestați, DNA arată că acestea sunt reglementate de legea executării pedepselor și de regulamentele interne ale locurilor de deținere, așadar nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală și nu ar trebui să se regăsească într-un astfel de act normativ.

”Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfășurarea procesului penal, nu condițiile din locurile de deținere, modul de executare a pedepselor și alte asemenea aspecte”, se mai precizează în comunicat.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, propus de social-democratul Șerban Nicolae, se află la Comisia juridică a Senatului.

În esență, inițiativa legislativă vizează controlul judiciar, unde se propune introducerea unei durate aplicate în timp. În ceea ce privește propunerea de arestare preventivă, inițiatorul consideră că aceasta este una singură, însă poate avea două forme de manifestare, în funcție de locul de execuție — arestul la domiciliu și arestul sever. Senatorul PSD se mai referă între altele la condițiile în care se dispune măsura arestului sever și cea privind încătușarea.

sursa: agerpres.ro