Document desecretizat de CIA: Ce s-ar fi întâmplat dacă Ceaușescu ar fi fost înlăturat în 1983 printr-un complot

Un document CIA din 22 decembrie 1983, descretizat de agenția americană de spionaj, arată preocuparea Washingtonului pentru perspectiva înlăturării de la putere a dictatorului român, Nicolae Ceaușescu. Este vorba despre o analiză complexă, legată de puterea pe care o deținea Ceaușescu, dar și despre ce ar fi însemnat o ”mișcare” împotriva sa, care ar fi venit ”cel mai probabil” din partea cercului său restrâns de putere.

Documentul integral poate fi consultat aici.

”Dacă o mișcare împotriva lui Ceaușescu s-ar înfiripa, ar veni cel mai probabil de la indivizi din cercul său restrâns. Pentru a reuși, ar fi nevoie în mod sigur de sprijinul, dacă nu de conducerea, acelor indivizi care au responsabilitatea serviciilor de securitate și militare. Din cauza precauțiilor lui Ceaușescu, complotiștii ar trebui să lucreze în mare secret. Prin urmare, nu e imposibil să nu primim nici o avertizare, decât în cazul în care eforturile lor ar fi însoțite de o mare tulburare în țară”, se arată în document.

Documentul se ocupă și de un posibil scenariu post-Ceaușescu. Analiștii anului 1983 ai CIA considerau că Ceaușescu ar fi fost succedat cel mai probabil de o conducere colectivă și că noii lideri ar fi încercat să-și cumpere timp prin promisiuni adresate populației cu privire la ”un climat politic mai uman” și cu o strategie economică mai orientată spre consum. Dincolo de asta, americanii aveau rețineri puternice cu privire la faptul că ”noul leadership” de la București s-ar fi îndepărtat semnificativ de principiile marxist-leniniste.

Totodată, CIA analiza și impactul asupra politicii externe a României, în contextul scenariului amintit. Noii lideri ar fi menținut independența afișată de Ceaușescu și susținută de majoritatea românilor, dar, din cauza condițiilor economice și a propriei slăbiciuni politice, aceștia ar fi putut să adopte o linie mai vizibil pro-sovietică pe subiectele de interes internațional și o poziție mai cooperantă în interiorul Pactului de la Varșovia. Asta și pentru că ”interesul primar al URSS în România este să continue regimul comunist”, considerau americanii.

”Sovieticii vor încerca să se folosească de dificultățile României pentru a-l face pe Ceaușescu mai supus, dar este puțin probabil să își folosească pârghiile economice și politice limitate pentru a-l îndepărta pe Ceaușescu de la putere sau pentru a-i schimba politica externă. Răsturnarea lui Ceaușescu creează riscul destabilizării unei situații deja fragile; de asemenea este puțin probabil ca sovieticii să aibă agenți clandestini (sau mijloace) în interiorul României, pentru a face asta”, se mai arată în document.

Analiștii CIA considerau că sovieticii s-ar fi simțit îndreptățiți să treacă la acțiune, inclusiv să-l răstoarne pe Ceaușescu, în două situații: dacă prăbușirea comunismului în România ar fi fost considerată un pericol iminent și dacă Ceaușescu ar fi amenințat interesele sovietice printr-o întoarcere bruscă a României spre Vest și ar fi încercat să o retragă din Pactul de la Varșovia.

”Succesorii lui Ceaușescu ar fi probabil mai puțin înclinați decât el să riște opoziția sovieticilor, printr-o prea mare apropiere de SUA. Ar opera sub aceleași realități geopolitice ca și Ceaușescu, fără însă a avea experiența lui de a trata cu Moscova și nici anvergura sa internațională. Preocupați să își întărească poziția domestică, cel mai probabil se vor simți mai vulnerabili la presiunile sovietice.”

În backgroundul documentului, este descris regimul Ceaușescu și sunt redate o serie de analize economice. Sunt însă și părți care rămân în continuare strict secrete, din diferite motive, pe care Agenția nu le explică.

Unele dintre cele mai interesane idei ale analizei CIA se află în cea de-a doua parte a documentului, acolo unde sunt analizați și cei mai importanți lideri comuniști și potențialul lor. ”Din cauza precauțiilor pe care și le-a luat Ceaușescu pentru a identifica și îndepărta posibilii oponenți, o mișcare de succes împotriva lui ar trebui probabil bine deghizată și executată cu viteză și – cel mai probabil – cu forță”.

Cele mai importante personaje analizate de americani sunt cele din anturajul fostului dictator: Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, Gheorghe Homoștean, Ilie Verdeț, Emil Bobu, Iosif Banc și Ion Coman. Analiștii trag concluzia că Verdeț avea toate motivele să se implice împotriva lui Ceaușescu, dar că cel mai probabil este supravegheat atent.

Peste 6 ani, în 1989, Verdeț a avut tentativa nereușită de a poza în lider al revoluției române. Ceilalți erau prea slabi sau prea dependenți de Ceaușescu. Totuși, documentul este curățat de anumite informații, o precizare care se regăsește chiar în cuprinsul său.

Anul 1983 în România

Analiza CIA nu vizează întâmplător anul 1983. A fost pentru români un an greu. Ceaușescu a început în 1983 lucrările la Casa Poporului, ceea ce însemna o cheltuială enormă pentru un stat cu o economie oricum în derivă, lucru constatat și de agenții americani. Aproape 60.000 de familii care locuiau în cartierul Uranus au fost mutate pentru a face loc construcției gigantice.

Energia electrică s-a raționalizat și mai mult (după alte două etape de reducere a consumului în 1979 și 1982), astfel că atmosfera din blocurile comuniste nu era deloc plăcută: era întuneric și frig, iar afară magazinele erau goale.

Situația economică și socială se deteriorase vizibil, iar presiunea statului totalitar asupra populației era imensă. În luna martie a acelui an, Consiliul de Stat a hotărât că toți cetățenii care dețin mașini de scris sau orice tip de tiparniță trebuie să le înregistreze, pentru a preveni scrierea și răspândirea de manifeste.

Pe plan extern, Ceaușescu încerca să fie un mediator între Moscova și Washington în problema amplasărilor unor rachete americane în Europa. În luna septembrie a anului 1983, George Bush, pe atunci vicepreședinte al SUA, a zburat de la Belgrad la București pentru o întâlnire de o zi cu Ceaușescu.

Acesta era contextul în care americanii analizau rezistența regimului Ceaușescu și eventualele breșe care ar fi putut duce la prăbușirea lui.

Articol apărut și în G4Media.ro