DOCUMENT: Liderii PNL au depus cererea de REVOCARE din funcție a Avocatului Poporului. Florin Roman: Și-a depășit atribuțiile

Liderii PNL din Senat și Camera Deputaților, Daniel Fenechiu și Florin Roman, au depus cererea de revocare din funcție a Avocatului Poporului, Renate Weber.

Liberalii susțin că Renate Weber și-a depășit atribuțiile legale și a afectat funcționarea sistemului sanitar în perioada pandemiei.

Cererea depusă de liderii PNL:

”C ă t r e,

Biroul Permanent al Senatului,

Domnului Robert CAZANCIUC, Vicepreședintele Senatului

Biroul Permanent al Camerei Deputaților

Domnului Marcel CIOLACU, Președintele Camerei Deputaților

Referitor la: Revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului

Prin prezenta, în temeiul art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată, privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul Poporului vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru ca în ședință comună să audieze Avocatul Poporului, dna Renate Weber, în vederea revocării din funcție în care a fost numită, pentru următoarele motive:

Avocatul Poporului a acționat cu depășirea competențelor legale stabilite de Legea nr.35/1997, având drept consecință nerespectarea dispozițiilor art.13 din Legea de organizare și funcționare a Instituției Avocatul Poporului și pe cale de consecință a art.1 alin.(5) din Constituția României.

Analizând acțiunile doamnei Renate Weber, în calitatea sa de Avocat al Poporului, constatăm:

– declanșarea mecanismului național privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unitățile sanitare care tratează pacienți COVID 19, sub aspectul monitorizării acestora fără un temei concret, constând în existența unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existența unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii.

În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităților sanitare actul administrativ care a stat la baza declanșării procedurii de monitorizare.

Conform art.15 lit.b) și a art.33 alin.(1) din Legea nr.35/1997, astfel cum a fost modificată si completată prin dispozițiile OUG 48/2014, monitorizarea poate fi instituită doar de către Avocatul Poporului, fiind competența sa exclusivă de coordonare a activității MNP, situația în care suspiciunile de practicare a torturii privesc o instituție a statului român.

Or, prin adresele înaintate către unitățile sanitare monitorizate la data de 4 iunie 2020 nu este stipulat actul administrativ emis de Avocatul Poporului în exercițiul atribuției de coordonare, în temeiul căruia se instituie monitorizarea unităților sanitare, ceea ce, per a contrario, conduce la concluzia inexistenței acestuia.

Această afirmație se întemeiază si pe dispoziția legală conform căreia mecanismul de monitorizare este periodic („regulat”, conform art.35 din Lege) nu continuu, deci are o dată de începere și una de încheiere a monitorizării, care în mod evident trebuie înscrise într-un document cu caracter administrativ, în temeiul art.35 lit.i) din Legea nr.35/1997. Astfel, dna Renate Weber se situează în afara atribuțiilor constituționale conferite Avocatului Poporului, deoarece a declanșat sau a permis, ultra vires, subordonaților săi, să declanșeze mecanismul național de prevenire a torturii în privința monitorizării „spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV2, în faza I sau în faza II, ori sunt unități suport”, fără respectarea dispozițiilor legale în materie. Mai mult, prin înștiințarea semnată de adjunctul Avocatului Poporului, adresată unităților medicale vizate de monitorizare se solicită documente medicale cu un conținut complet de date care intră sub incidența mecanismului european de protecție a datelor personale (GDPR) emise în perioada stării de urgență, deși prin înștiințare se afirmă, fără a se indica un document în acest sens, că monitorizarea se realizează „pe perioada stării de alertă”.

Prin urmare, prin propria-i comunicare Avocatul Poporului induce o stare de confuzie cu privire la acțiunea sa, acest fapt fiind de natură să afecteze grav buna funcționare a sistemului sanitar în ansamblul său, infrastructură critică a statului, în perioada stării de urgență, ulterior în perioada stării de alertă, instituite urmare a pandemiei declarate astfel de Organizația Mondială a Sănătății.

Mai mult, niciunde în dispozițiile legii nu este stipulată atribuția Avocatului Poporului de a dispune unității sanitare îndeplinirea obligației de a afișa procedura în derulare „de spital aflat sub monitorizarea Mecanismului Național pentru Prevenirea Torturii”, solicitare desprinsă din înștiințarea f.n. a Avocatului Poporului din data de 4 iunie 2020.

Considerăm această faptă o încălcare gravă a Legii nr.35/1997 și a art.1 alin.(5) din Constituția României;

– existența unui grav conflict de interese generat de acțiunea Avocatului Poporului în sprijinul blocării intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată de Parlamentul României, la data de 17 iunie 2020, prin care pensiile „speciale” sunt impozitate drastic, eliminând astfel discrepanțele care au generat revolta poporului român în privința inechității sistemului public de pensii. Constatăm ca prin dispozițiile Legii nr.35/1997 Avocatul Poporului beneficiază de pensie de serviciu în temeiul art.9 alin.(4) din Legea nr.35/1997, iar prin dispozițiile asimilate ale art.134^1 alin.(3) litera c) din Legea privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal atacată la Curtea Constituțională de același Avocat al Poporului această pensie „specială” este impozitată cu 85%. Conform art.72 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.161/2004:

„Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.

Obligațiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative”, iar art.99 alin.1 lit.c) din aceeași Lege arată: „Persoanelor care exercita următoarele demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:

…

Avocatul Poporului și adjuncții săi,

li se aplică dispozițiile art. 72[…]”.

Prin urmare, singura acțiune exceptată de la noțiunea de conflict de interese este acțiunea parlamentarilor sau a Guvernului ca legiuitor delegat de a legifera.

Nefiind parte a forului legislativ suprem, neexercitând competență legislativă, doamna Renate Weber, prin acțiunea sa ca Avocat al Poporului de a contesta la Curte Constituțională o Lege anterior intrării acesteia, Lege care îi afectează un interes patrimonial personal, a încălcat dispozițiile legale în vigoare în materia conflictului de interese, acțiunea sa fiind în mod evident în contradicție cu dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României.

Conform art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată, Avocatul Poporului trebuie demis „ca urmare a încălcării Constituției și a legilor”.

În raport cu motivele arătate mai sus, grave încălcări ale Legii si ale Constituției prin acțiuni sau inacțiuni care au afectat buna funcționare a sistemului sanitar prin starea de temere legitimă creată asupra personalului medical prin declanșarea mecanismului national de prevenire a torturii în privința spitalelor care tratează bolnavi COVID 19 (situație exprimată public de cadrele medicale din România), cât si prin conflictul de interese în care se află urmare a sesizării de neconstituționalitate realizate în privința Legii care îi diminuează substanțial cuantumul pensiei speciale instituită în favoarea sa,

vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului pentru audierea Dnei Renate Weber, Avocat al Poporului, în vederea întocmirii unui raport prin care să se propună Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună, demiterea acesteia din funcția de demnitate publică în care a fost numită.

Ne motivăm solicitarea prin dispozițiile art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, republicată și pe dispozițiile art.29 pct.30 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului”.