Documente CNSAS: Cum racola Securitatea informatori din rândul elevilor, cu sprijinul unor profesori, fără știrea părinților

Documente CNSAS: Cum racola Securitatea informatori din rândul elevilor, cu sprijinul unor profesori, fără știrea părinților.

În ultimii ani ai regimului comunist, Securitatea urmărea îndeaproape mediul școlar și recruta surse informative inclusiv din rândul elevilor.

Vezi și DOCUMENTE: Rețeaua informatorilor-copii din Alba. Câte ”surse” avea Securitatea în școlile din județ și cum le folosea

Contactarea și recrutarea copiilor nu putea fi făcută fără știrea și sprijinul unor cadre didactice, iar părinții nu erau informați despre relația copiilor cu poliția politică, scrie Mediafax, într-o analiză a acestui fenomen.

Publicitate

Cu câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, Securitatea manifesta o „paranoia instituțională generalizată” și nu privea școala exclusiv ca pe un spațiu al educației, ci ca pe un mediu în care puteau apărea presupuse riscuri politice.

Elevii erau transformați în surse pentru Securitate

Potrivit CNSAS, în paralel cu procesul de îndoctrinare, exista și o practică mai puțin cunoscută: recrutarea unor copii și adolescenți ca informatori ai Securității.

Sursa: CNSAS

„Partidul împreună cu instrumentul său coercitiv și de represiune, Securitatea, a forțat copiii să își toarne colegii și profesorii, a sădit în mințile fragede frica și neîncrederea, a transformat școala într-un câmp al luptei ideologice absurde, inventând pericole și duşmani imaginari”, susține CNSAS.

Consiliul subliniază că recrutarea și contactarea inițială a copiilor de către Securitate nu se putea realiza fără implicarea unor cadre didactice, precum directorul școlii sau dirigintele clasei.

Publicitate

„Dacă unii dintre profesori erau implicați în contactarea copiilor de către Securitate, această acțiune se petrecea fără acordul și cunoștința părinților.

Mai mult, în angajamentul pe care erau puşi să îl semneze, copiii trebuiau să declare că nu vor discuta cu absolut nimeni despre relaţia lor cu poliţia politică şi despre informaţiile pe care le vor furniza Securităţii”, precizează CNSAS.

Verificări în internate și tabere, inclusiv prin mijloace operative

Supravegherea nu se limita la activitatea din școli. Potrivit documentelor publicate de CNAS, internatele școlare urmau să fie verificate lunar pentru identificarea unor presupuse „stări de spirit negative”.

În cazul taberelor școlare, Securitatea prevedea verificări directe pentru fiecare serie și folosirea unor „mijloace T.O.”.

Un alt punct al planului viza identificarea persoanelor care dețineau aparate video și difuzau contra cost filme sau alte programe considerate „necorespunzătoare, îndeosebi, pentru tineret”.

Securitatea urmărea, de asemenea, elevii și profesorii care călătoreau în străinătate.

Documentul prevedea ca fiecare persoană să fie „pregătită informativ la plecare” și să poarte discuții la revenire, în scopul obținerii de informații „cu valoare operativă”.