Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul primului martir al Unirii de la 1918, asasinat în gara din Teiuș. Ancheta morții lui Ion Arion

Publicat


Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Bucuria românilor, „defăimătoare la adresa naţiunii maghiare

Ca și astăzi, principalul nod feroviar, poarta de intrare în Alba Iulia pentru cei care veneau dinspre Arad, Oradea, Sălaj, Cluj, Târgu Mureș, era Teiușul. Autoritățile maghiare au decis să întărească Garda Națională maghiară din Gara Teiuș cu trupe de husari (soldați), dar și cu un tren blindat. În plus, ferestrele de la etaj ale stației CFR au fost împânzite cu mitraliere.

Grupurile de români sosite în gara din Teiuș au încins „Hora Unirii“ în sunetul fanfare din Ocna Mureș, lucru care i-a iritat la maximum pe soldații unguri. Jocurile şi cântecele româneşti au continuat cu marşul revoluţionar „Deşteaptă-te române”. Din raportul procurorului maghiar care a cercetat moartea unui tânăr român împușcat în stația CFR, în seara de 30 noiembrie 1918, aflăm că manifestările de bucurie ale românilor care se îndreptau spre Alba Iulia au fost resimțite de militarii şi lucrătorii de cale ferată unguri din gară ca „defăimătoare la adresa naţiunii maghiare“.

„Natural că în acest timp au continuat jocurile naționale românești la a căror vedere emoțiile ostașilor maghiari au ajuns la maximum. Manifestările românilor, nu numai pe ostașii forței publice, dar și pe întreg personalul maghiar de cale ferată i-au iritat peste măsură, așa că evitarea ciocnirii numai cu greu s-a putut face de către ofițerii maghiari din gară“, se spune în raportul procurorului maghiar, păstrat la aflat la Arhivele Naționale Alba.

Împușcat în timp ce flutura steagul românesc

Trenul special în care au călătorit gardiști și țărani români, printre care și tânărul Ion Arion, din satul Agriş, comuna Iara, judeţul Cluj, a plecat din Gara Teiuș spre Alba Iulia, în 30 noiembrie 1918, seara, în jurul orei 8.00.

„În urma împușcăturilor, un călător român, gardist național, care călătorea în ultimul vagon al trenului special, fiind rănit, a decedat. De partea maghiară, morți, răniți n-au fost. La solicitarea căpitanului Tookos, garda națională română de la Alba Iulia a constatat că gardistul național român căzut în tren a fost lovit de un glonte din spate; că împușcătura din direcție cine a tras-o după trenul român aceasta n-am reușit a stabili cu ocazia cercetărilor. Este însă, fără îndoială că de la oamenii reprezentanței forței publice n-a putut proveni, pentru că garda se afla la post și de acolo până la plecarea trenului român din gară nu s-a mișcat. În gară, cu ocazia din discuție, foarte mulți militari, cetățeni se aflau, dintre care cea mai mare parte a fost prevăzută cu arme. Pe lângă aceasta, trebuie să fim atenți și asupra faptului că împușcături s-au observat aproape din toate direcțiile. A fost cu desăvârșire imposibil a stabili cine a executat împușcătura după trenul român din discuție, care s-a sfârșit cu regretabilul rezultat“, se spune în încheierea raportului procurorului maghiar de la Procuratura comandamentului militar al Transilvaniei. Documentul în care este relatat incidentul de la Teiuș este datat 13 decembrie 1918, Cluj Napoca, cu mențiunea că „s-a dispus încetarea urmăririi“.

Moartea stegarului Ion Arion a fost fulgerătoare. Cei din preajma lui au fost auziţi exclamând imediat: „avem un mort”. La oprirea trenului în Gara Coşlariu, delegaţii români au aflat evenimentul. S-a hotărât transportarea celui ucis la Alba Iulia. Constatarea oficială a decesului s-a făcut prin Garda Naţională Română din oraş, care a găsit urmele a două gloanţe.

Raportul procurorului militar maghiar din Cluj:

În primul rând este părtinitor, întrucât pune totul pe seama românilor. În al doilea rând nu reflectă profesionalismul riguros cerut de o asemenea anchetă. „Acest raport, o mostră clasică de cum nu trebuie să arate un act de anchetă în cauză de asasinat, după opinia mea, se putea foarte bine redacta stând comod într-un birou şi utilizând datele din presa timpului. Procedându-se astfel, la relatarea faptelor mai trebuia adăugată doar părerea personală. Or, întrucât ancheta s-a făcut imediat după asasinat, în ziua de 1 Decembrie 1918, ne-am fi aşteptat să fie consemnate interogatoriile, rezultatele autopsiei, rezultatele studiului balistic şi alte elemente de pură specialitate, care să fi dus la elucidarea cauzei. Nimic însă din toate acestea nu apar în raport“, apreciază profesorul Ioan Pleșa, fostul director al Arhivelor Naționale Alba, care a studiat dosarul de cercetare a împrejurărilor în care a fost împușcat tânărul român.

Deşi părtinitor, subliniind mereu provocările zgomotoase ale românilor şi, în antiteză, eforturile permanente ale comandanţilor militari maghiari de a evita ciocnirile, dosarul a devenit, cu trecerea timpului, un preţios document istoric. Asta, întrucât redă starea euforică a românilor ce se îndreptau spre Alba Iulia, numărul lor impresionant, precum şi structura socială şi profesională a participanţilor. În acelaşi timp, el nu poate evita sublinierea resentimentelor militarilor şi ale autorităţilor maghiare faţă de aspiraţiile „unioniste şi de independenţă“ ale românilor.

Dosarul, recercetat timp de doi ani

Dosarul primului martir al Unirii a fost recercetat în perioada 27 aprilie 1919 – 8 martie 1921, de către Procuratura de stat din cadrul Tribunalului Alba Iulia. Asta după ce au apărut zvonuri conform cărora pe Ion Arion l-ar fi împuşcat un tânăr maghiar de 19 ani, Iuliu Andrasi, frânar de trenuri din Gara Teiuş. Mai exact, în momentul punerii garniturii în mişcare, Andrași a început să strige în batjocură „Trăiască România Mare”, în timp ce „din puşca ce o ţinea în mâini, slobozea gloanţe asupra celor din vagoane“.

Potrivit documentelor păstrate la dosar, procurorul român de anchetă a aflat de la unul dintre lucrătorii de cale ferată prezent în staţie în seara de 30 octombrie 1918 că „s-a tras din clădirea gării Teiuș, din trenul blindat şi din trenul cu militari germani“. După declaraţia protopopului Ioan Sonea, tirul a însoţit trenul până la doi kilometri distanţă de stația CFR.

Într-un raport al Procuraturii Alba Iulia din 1920 se spune: „În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuș, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea națională Română la Alba Iulia, după vagonul de poștă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intențiunea precujetată a împușcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit“.

Din spusele martorilor strânse de procuror rezultă că „au auzit, dar nu au văzut“. Ancheta şi dezbaterea cazului Ion Arion a durat doi ani, atât la Tribunalul Alba, cât şi la Curtea de Apel din Cluj. Verdictul final: clasarea cazului din lipsă de probe. „Acceptând Curtea de Apel motivarea camerei de acuză și nesubversând momente, pe baza cărora s-ar putea aștepta alt rezultat de la ședința principală, a menținut deciziunea corectă și în consecință a respins recursul“, se spune în motivarea Curții din 1921.

Împușcarea stegarului român în gara Teiuş, în seara zilei de 30 noiembrie 1918, a fost apreciată astfel de unul dintre oamenii care au scris istorie la Alba Iulia, Vasile Goldiş: „În opinia publică românească s-a împământenit credinţa că Adunarea Naţională de la Alba Iulia s-a desfăşurat fără nici o jertfă de sânge. Inexact. Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi-a avut martirul său. În preziua învierii naţionale, din toate părţile Ardealului grăbeau trenurile tixite de români spre Alba Iulia. Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teiuş, în uşa unui vagon flăcăul Ioan Arion, înalt şi voinic, ca Făt-Frumos din poveşti, fâlfâia cu mândrie tricolorul românesc al Ardealului. Trenul se opri. În acel moment ploaia de gloanţe izbi în vagoane. O ceată de unguri înarmaţi se furişase pe acoperişul şi în podul clădirilor din staţiune“.

Stegarul Ion Arion este înmormântat la Alba Iulia. Singura imagine a martirului, pe catafalc în biserica Maieri II din Alba Iulia ne-a rămas de la fotograful Unirii, Samoilă Mârza.

Nicu NEAG


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EDUCAȚIE

Erou de război din Ohaba, vizitat de ziua lui de elevii Colegiului Militar din Alba Iulia. I-au făcut cadou drapelul României

Publicat

„Să fiţi cinstiţi în munca voastră şi să nu fiţi egoişti!” le-a transmis veteranul de război Vasile Munteanu, elevilor militari care l-au vizitat săptămâna aceasta cu ocazia împlinirii vârstei de 98 de ani. ”Elevul caporal Bogdan Golban, eleva fruntaş Ioana Berzescu și plutonier adjutant Ioan Mihu de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”, însoţiţi de […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Caravana Off-Road Adventure Romania a ajuns în cătunele inaccesibile din Alba. Cadouri pentru copiii din zonele izolate

Publicat

Moș Crăciun a ajuns anul acesta și în cele mai îndepărtate și mai inaccesibile cătune ale județului Alba. Asta grație membrilor clubului Off-Road Adventure Romania, care, ca în fiecare an, duc cadourile acolo unde nimeni altcineva nu poate să o facă.  ”Caravanele Off-Road Adventure Romania sunt acțiuni umanitare pe care le organizăm în fiecare an […]

Citește mai departe
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități

Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir. Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Călin Mătieș, deținătorul brandului ”Pita de Sântimbru”, propus consilier la ANSVSA pe problema produselor tradiționale

Publicat

Președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, i-a propus vineri lui Călin Mătieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, un post de consilier în cadrul instituției. Mătieș este foarte cunoscut în județul Alba pentru implicarea în lansarea unui brand județean de succes: ”Pita de Sântimbru”.  Rolul acestuia la ANSVSA va fi acela de a ajuta la […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate