Dosarul „Singer”: Pedepse cu închisoarea pentru 14 inculpaţi. Patru dintre ei au fost depuşi deja în Penitenciarul Aiud

Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunţat definitiv în dosarul de înşelăciune cunoscut opiniei publice sub denumirea de „Singer”. Prin sentinţa magistraţilor, după mai bine de 6 ani, 14 persoane au fost condamnate la pedepse cu închisoarea.

Dosarul a fost instrumentat de IPJ Alba, iar gruparea a fost trimisă în judecată în anul 2005. Prin activitatea lor infracţională, inculpaţii au reuşit să înşele zeci de persoane prin „metoda Singer”. Procurorii au arătat că inculpatii îşi atrăgeau cienţii prin anunţuri de mică publicitate. Aceştia le promiteau sume importante bani în schimbul maşinilor de cusut marca „Singer”. Cumpărătorul solicita seria maşinii despre care susţinea că este bună, dar, pentru a plăti banii, spunea că e nevoie de încă o maşină, pe care vânzătorul trebuia să o achiziţioneze de la o altă persoană, complice. Proprietarul maşinii de cusut credea povestea, se întâlnea cu vânzătorul maşinii „pereche” şi o cumpăra în schimbul a câteva mii de euro, având certitudinea că va câştiga dublu din vânzarea ambelor maşini. Ulterior, inculpații îşi pierdeau urma. Prin această metodă, au fost înşelate peste 30 de persoane.
Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunţat definitiv în această cauză, iar toţi inculpaţii din dosar, excepţie făcând Ilie Sergiu Tică au primit închisoare cu executare. Acesta din urmă a primit 1 an şi 2 luni de închisoare cu suspendare, deoarece, la data comiterii faptelor, nu avea împlinită vârsta de 18 ani.
Vedeţi ce pedepse au primit ceilalţi inculpaţi:
Gheorghe Lupu – 5 ani şi 2 luni închisoare
Pardarean Bumneriu – 4 ani şi o lună
Eduard Roger Gergely – 3 ani şi 9 luni
Petru Aurel Radu – 3 ani şi 10 luni
Cornel Ioan Biriş – 4 ani şi 3 luni
Mihăiţă Hăucă – 4 ani şi 5 luni de închisoare
Izabela Maria Hăucă -3 ani şi 8 luni
Viorel Adrian Bumbu – 4 ani şi o lună
Robert Nistor – 3 ani şi 6 luni
Ovidiu Adrian Deneş – 4 ani şi o lună
Gheorghe Nicolae Mărginean – 4 ani şi 2 luni
Ionică Gigi Manea – 3 ani şi 9 luni
Nicolae Stoica – 4 ani şi 2 luni.

UPDATE: O parte dintre inculpaţi, mai precis 4 dintre aceştia au cerut deja Judecătoriei Alba Iulia amânarea executării pedepselor. Este vorba despre Eduard Roger Gergely, condamnat la 3 ani şi 9 luni de închisoare, Viorel Adrian Bumbu, condamnat la 4 ani şi o lună, Robert Nistor, care trebuie să execute 3 ani şi 6 luni, Petru Aurel Radu, 3 ani şi 10 luni şi Ilie Tică Sergiu – 1 an şi 10 luni cu suspendare.

Instanţa se va pronunţa cu privire la cererile inculpaţilor, în 21-22 noiembrie.

Vă prezentăm comunicatul Curţii de Apel Alba Iulia în această cauză:

„Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat în 07.11.2011 soluţia în urma judecării dosarul cunoscut opiniei publice ca „dosarul vechi al maşinilor de cusut Singer”.

Curtea de apel Alba Iulia a respins în 07.11.2011 recursurile declarate de inculpaţi astfel încât a rămas definitivă sentinţa pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în acest caz în 27.06.2007, prin care cei 14 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 1 an şi 10 luni şi 5 ani şi 2 luni. Doar cu privire la inculpatul condamnat la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare, care era minor la data săvârşirii infracţiunilor, s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei, ceilalţi 13 inculpaţi urmând să execute pedeapsa cu închisoarea aplicată de instanţă.
Inculpaţii au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirea de infracţiuni, furt calificat şi înşelăciune în formă calificată.

Detalii suplimentare cu privire la faptele şi modul de operare al inculpaţilor reţinute în actul de sesizare a instanţei:

Persoanele cercetate în dosar sunt cunoscute cu predispoziţii spre comiterea de fapte penale, doi dintre aceştia săvârşind faptele care fac obiectul cauzei, în stare de recidivă.
Profitând de faptul că datorită unor articole de presă s-a creat convingerea generală, cu privire la faptul că anumite maşini de cusut prezintă o valoare foarte mare datorită fie aliajului pe care îl conţin, fie datorită faptului că ar conţine anumite cifre ale unor conturi bancare aparţinând persoanelor deportate în timpul celui de-al doilea război mondial, inculpaţii au luat hotărârea infracţională de a se folosi de asemenea „legende” pentru a obţine mai multe sume de bani prin inducerea în eroare a mai multor persoane.
Astfel, s-au identificat în principal mai multe mijloace folosite de autori spre a induce persoanele vătămate în eroare.
O primă modalitate era aceea prin care se publicau două anunţuri într-un ziar. Un prim anunţ făcea cunoscut că un anumit colecţionar este interesat să cumpere o maşină de cusut având o serie anume, după care se indica un număr de telefon , unde putea fi contactat. Cel de-al doilea anunţ se referea la vânzarea unei maşini de cusut având tocmai seria indicată în anunţul de cumpărare . Şi de această dată se indica un număr de telefon pentru contact.
O altă modalitate de comitere a faptei era aceea prin care se publica un anunţ în ziar ori pe internet sau prin lipirea unor afişe , prin care se manifesta intenţia de a se cumpăra maşini de cusut , restrictiv însă la marcă ( Singer, PFAFF etc ) . La momentul în care victima contacta aşa-zisul colecţionar, acesta spunea că oferă sume foarte mari ( exp. 40.000 EUR ) pe maşina de cusut a victimei , care însă trebuia să achiziţioneze o aşa-numită „ maşină pereche „ , sens în care li se comunica numărul de telefon al vânzătorului. Fiind convinse de propunerea „ colecţionarului „ victimele cumpărau şi cea de-a doua maşină de cusut de la „ vânzător „ , vânzător care , în realitate, acţiona în complicitate cu „ colecţionarul „ şi după o prealabilă înţelegere , subsecvent acestui moment victimele încercau să ia legătura cu colecţionarul care, fie numai răspundea la telefon , fie invoca diferite motive pentru care nu mai era de acord, ori se afla în imposibilitatea „ obiectiv motivată „ să achiziţioneze cele două maşini de cusut .
Atât în prima modalitate cât şi în cea de-a doua , prin care se induceau în eroare părţile vătămate prejudiciul s-a produs la momentul în care se achiziţiona cea de-a doua maşină de cusut de la intermediar ori de la aşa-zisul „ vânzător „ ( în cazul primei modalităţi ) .
De asemenea s-a mai stabilit că, încă de la început, autorii faptelor au acţionat în mod coordonat , având drept scop inducerea în eroare a părţilor vătămate . În acest sens s-a dovedit că infractorii foloseau cartele reîncărcabile în sistem „ pre-pay „ tocmai datorită faptului că în lipsa unui contract cu serviciul de telefonie mobilă nu se putea stabili deţinătorul postului telefonic”.

IPJ Alba a comunicat că 4 dintre inculpaţi au fost depuşi deja în Penitenciarul Aiud

Este vorba despre Viorel Adrian Bumbu, Petru Radu Aurel, Ovidiu Deneş şi Cornel Ioan Biriş. Aceştia se află în prezent, în detenţie, în Penitenciarul Aiud. Vă prezentăm întreg comunicatul IPJ Alba:

„La data de 11.11.2011, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba – Serviciul de Investigaţii Criminale, au identificat şi depus în Penitenciarul Aiud, în baza mandatelor de executare a pedepsei închisorii, 4 dintre cei 14 condamnaţii definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia, pentru săvârşirea infarcţiunilor de asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, furt calificat şi înşelăciune în formă calificată, fapte comise în perioada 2001 – 2004.
Dosarul a fost instrumentat de poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba – Serviciile de Investigaţii Criminale şi Cercetări Penale, împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, gruparea fiind trimisă în judecată în luna mai 2005.
Cu ocazia cercetărilor au fost identificate 38 de victime iar prejudiciul cauzat prin comiterea acestor infracţiuni a fost de aproximativ 80.000 Euro.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că datorită unor articole de presă, în societate, s-a creat convingerea generală că anumite maşini de cusut prezintă o valoare foarte mare, fie datorită aliajului pe care îl conţin, fie pentru că ar conţine anumite cifre ale unor conturi bancare aparţinând persoanelor deportate în timpul celui de-al doilea război mondial. Profitând de aceste convingeri, membrii grupării s-au folosit de aceste „legende”, pentru a obţine diferite sume de bani, prin inducerea în eroare a mai multor persoane.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că infractorii şi-au răspândit activitatea infracţională pe aproape întreg teritoriul României, victimele având domiciliul pe raza judeţelor Alba, Cluj, Arad, Satu-Mare, Bihor, Suceava, Bistriţa, Sălaj, Galaţi, Dâmboviţa, Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Braşov, Sibiu, Mureş şi mun. Bucureşti.
S-au identificat, mai multe mijloace folosite de către autori pentru a induce victimele în eroare. O modalitate era aceea prin care se publicau două anunţuri într-un ziar. Un prim anunţ prin care se făcea cunoscut faptul că un anumit colecţionar este interesat să cumpere o maşină de cusut, având o serie anume, după care se indica un număr de telefon unde putea fi contactat. Cel de-al doilea anunţ se referea la vânzarea unei maşini de cusut având tocmai seria indicată în anunţul de cumpărare. Şi de această dată se indica un număr de telefon pentru contact.
O altă modalitate de comitere a faptei era aceea prin care se publică un anunţ în ziar ori pe Internet sau prin lipirea unor afişe, prin care se manifestă intenţia de a cumpăra maşini de cusut, restrictiv însă la marcă (Singer, Pfaff etc.).
La momentul în care victima contacta aşa-zisul colecţionar, acesta spunea că oferă sume foarte mari (ex. 40.000 euro) pe maşina de cusut a victimei care însă trebuia să achiziţioneze o aşa numită „maşină pereche”, sens în care i se comunica numărul de telefon al vânzătorului. Fiind convinse de propunerea „colecţionarului”, victimele cumpărau şi cea de-a doua maşină de cusut de la „vânzător” (complice cu „colecţionarul”). Ulterior tranzacţiei, când victimele încercau să ia legătura cu „colecţionarul” acesta nu mai răspundea la telefon sau invoca diferite motive pentru care nu mai era de acord să achiziţioneze cele două maşini de cusut.
De asemenea, s-a mai stabilit că încă de la început, autorii faptelor au acţionat în mod coordonat, având drept scop inducerea în eroare a părţilor vătămate”.