Dosarul Singer: Pedepse de până la 10 ani închisoare pentru opt inculpaţi judecaţi pentru înşelăciune. Decizie la Tribunalul Alba

Şapte bărbaţi şi o femeie judecaţi din 2012 pentru înşelăciune prin metoda maşinilor de cusut Singer şi-au aflat pedepsele, la Tribunalul Alba. Condamnările sunt de până la 10 ani de închisoare cu executare. Gruparea a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Alba Iulia în 2012. Cei opt inculpaţi au fost acuzaţi de aderare şi constituirea grup infracţional nestructurat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la înşelăciune şi înşelăciune în formă continuată. Activitatea infracţională a grupării a avut loc în cursul anilor 2008 – 2009.

Soluţia pe scurt de la Tribunalul Alba din 20 aprilie:

„Condamnă pe inculpatul Mărginean Eduard la o pedeapsă rezultantă de 10 ani.

Condamnă pe inculpata Ceară Maria Cristina la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare.

Condamnă pe inculpatul Bîrcea Radu la o pedeapsă de rezultantă de 7 ani închisoare.

Condamnă pe inculpatul Negrescu Gabriel Paul la o pedeapsă rezultantă de 7 ani.

Condamnă pe inculpatul Vitale Antonio la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Condamnă pe inculpatul Varga Daniel Iosif la o pedeapsă de 9 luni închisoare.

Condamnă pe inculpaţii Iarnă Nicolae şi Cristea Florian Dan la o pedeapsă de 4 ani închisoare. Obligat la despăgubiri civile în favoarea părţilor civile”.

Procurorii au reuşit să probeze comiterea unor acte materiale de înşelăciune în dauna a 71 de părţi vătămate, cu un prejudiciu total de 390.115 lei.

„Membri grupării publicau anunţuri de mică publicitate în ziare de circulaţie naţională prin care susţineau că sunt reprezentanţii unor firme străine sau române şi sunt interesaţi de achiziţionarea de maşini de cusut vechi, oferind în schimb sume foarte mari de bani. Victimele sunau la numărul de telefon din anunţ şi erau convinse să depună diverse sume de bani în conturi indicate de inculpaţi, motivând că sunt necesare pentru diverse taxe sau pentru un certificat de autentificare“, se afirmă în rechizitoriul procurorilor.

Unele victime erau convinse să depună de mai multe ori bani printr-un certificat de autentificare fals pe care îl primeau pe fax. Un astfel de anunţ suna în felul următor: „Firmă austriacă colecţionez maşini de cusut de toate gamele. Plata la domiciliu. Oferim seriozitate. 305.000 Euro – 485.000 Euro“. Banii depuşi de majoritatea victimelor erau între 100 de lei şi 1.000 de lei. Au fost, însă, două persoane, o femeie din Braşov şi un bărbat din Cluj-Napoca, care au „cotizat“ în conturile „ţeparilor“ cu 13.500 lei, respectiv 14.203 lei.

Cei mai mulţi bani au intrat într-un cont deschis pe numele italianului Antonio Vitale, judecat pentru complicitate la înşelăciune în formă continuată. Este vorba despre suma de 90.896 de lei, rezultată din 81 de depuneri în perioada august 2008 – februarie 2009. Majoritatea membrilor grupării au recunoscut comiterea faptelor, unii integral, alţii doar parţial.

Nicolae Iarnă, Daniel Iosif Varga şi Antonio Vitale sunt judecaţi în dosarul trimis în judecată în 2009, cu un prejudiciu de peste 2 milioane de lei. Radu Bîrcea şi Gabriel Paul Negrescu sunt condamnaţi la pedepse cu închisoarea într-un dosar privind înşelăciuni pe internet cu maşini fictive. Negrescu a primit doi ani cu suspendare, iar Bîrcea a fost condamnat la trei ani cu executare.

Nicolae Iarnă, zis Sacâzu şi Florian Cristea mai au condamnări de câte 10 ani de închisoare într-un dosar similar aflat în ultima faza a judecăţii, la Curtea de Apel. În acest dosar sunt 32 de inculpaţi condamnaţi la instanţa de fond la un total de 240 de ani de închisoare. De asemenea, Radu Bîrcea şi Gabriel Paul Negrescu sunt condamnaţi, definitiv, la pedepse cu închisoarea într-un dosar privind înşelăciuni pe internet cu maşini fictive. Negrescu a primit doi ani cu suspendare, iar Bîrcea a fost condamnat la trei ani cu executare.

Medodele de înşelătorie

Prin intermediul unui anunţ în presă, “ţeparii” îşi precizează intenţia de a cumpăra astfel de maşini de cusut. Prima metodă este cea a „certificatului de autentificare” şi presupune ca victima să plătească într-un cont care i se comunică telefonic o sumă de bani care reprezintă eliberarea unui certificat care dovedeşte că maşina este autentică sau plata diferitelor taxe pentru transferul banilor.

A doua metodă este cea a maşinii „gemene”. „Colecţionarul” spune că este interesat de cumpărarea maşinii de cusut, dar există o problemă. El este dispus să ofere zeci sau sute de mii de euro pentru maşina în cauză, dar victima trebuie să cumpere şi maşina care are inscripţionată seria „pereche”. Din întâmplare, „colecţionarul” are numărul de telefon al celui care o vinde. Victima sună şi celălalt vânzător spune că vinde maşina cu câteva mii de euro. Cumpără maşina „geamănă”, dar nu va mai sunată niciodată de „colecţionar”.
Miturile promovate de zeci de ani susţin că în aceste maşini de cusut, înainte de Al Doilea Război Mondial, evreii au incriptat codurile unor conturi bancare, ori că maşinile de cusut conţin anumite piese de platină.

Decizia Tribunalului Alba poate fi contestată la Curtea de Apel.