DUMINICĂ: Concert extraordinar de fanfare, cu ocazia Zilei Imnului Naţional, la Blaj

Patru fanfare din Alba, Cugir, Caransebeş şi Târnăveni vor susţine, duminică, 16 iulie, la Blaj, un extraordinar concert de muzică de fanfară prin care va fi marcată Ziua Imnului Naţional, sărbătorită în fiecare an în 29 iulie.

Concertul va avea loc, duminică, începând cu ora 18:30, în Parcul „Avram Iancu” din municipiul Blaj şi în cadrul acestuia vor evolua Fanfara „Lira” din Caransebeş, Fanfara „Transilvania” din Cugir, Fanfara „Armonia” din Târnăveni şi Fanfara „Augustin Bena” a Judeţului Alba. În cazul în care vremea va fi nefavorabile, Concertul va avea loc la aceeaşi oră în Centrul Cultural „Iacob Mureşianu” din Blaj.

„Acest concert extraordinar de fanfară se doreşte o adevărată lecţie de istorie deoarece fanfarele invitate vor încerca să explice, prin muzică, istoria imnurilor naţionale pe care le-a avut România în decursul timpului. Este un proiect muzical prin care încercăm să sărbătorim anticipat Ziua Imnului Naţional al Românie dar şi o acţiune de promovare a muzicii de fanfară într-un alt oraş important al judeţului, după ce Alba Iulia găzduieşte deja permanent concerte cu muzică de promenadă interpretata de Fanfara Judeţului Alba” a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Concertul de fanfară este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Primăria şi Consiliul Local Blaj.

Ziua Imnului Naţional al României este sărbătorită în 29 iulie, după ce data a fost proclamată în conformitate cu Legea nr. 99/1998. „Deşteaptă-te române!” este imnul naţional al României, melodia fiind un simbol al Revoluției Române de la 1848. La originea imnului este poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, iar sub forma „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea la 29 iulie 1848. Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. În timpul regimului comunist imnul a fost interzis, fiind cântat însă în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989. După Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Naţional al României, decizia fiind consfinţită prin Constituţia din 1991.

În decursul timpului România a avut şase imnuri naţionale, iar primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Imnul a fost ales în urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni, câștigătorul fiind compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Imnul era doar instrumental şi a primit versuri în anul 1881 când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884. A urmat apoi „Imnul regal” pe care România l-a avut în perioada 1866 şi 1947 care a fost schimbat imediat după instaurarea regimului comunist, în anul 1948, cu „Zdrobite cătuşe”, pe muzica lui Matei Socor, melodie cu versuri de propagandă comunistă. Şi acest imn a fost înlocuit în 1953 cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu.

În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat la dorinţa lui Nicolae Ceaușescu fiind ales „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la Revoluţia din 1989.

Din 1989, „Deşteaptă-te, române!” a devenit noul imn de stat al României, fiind un simbol al unităţii şi al ideii revoluţionare.