DUMINICA Floriilor, sărbătorită de credincioșii romano-catolici. Semnificații și obiceiuri

Credincioşii catolici sărbătoresc duminică Floriile, zi care aminteşte de intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic.

Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului.

Citește și MESAJE de FLORII 2023: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Credincioşii catolicii obişnuiesc să celebreze Floriile printr-o procesiune în care poartă în mână ramuri de palmier sau de măslin. La întoarcerea din procesiune, se bate de trei ori în uşa bisericii, care simbolizează poarta Paradisului, închisă după alungarea lui Adam şi a Evei. Uşa va fi deschisă pentru credincioşi, la fel cum a fost redeschisă şi poarta Paradisului prin sacrificiul de sine a lui Iisus Cristos.

În biserică sunt binecuvântate ramurile de palmier sau măslin aduse de credincioşi, după care sunt arse, iar cenuşa este folosită în celebrarea zilei „Miercurea Cenuşii” din anul următor, care marchează începutul Postului Mare.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2023 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În mod tradiţional, în Duminica Floriilor, Arhiepiscopia Romano-Catolică organiza o procesiune pe străzile Bucureştiului, care anul acesta, pentru a doua oară, nu poate avea loc, din cauza pandemiei, relatează Agerpres.

Cu toate acestea, la îndemnul Papei Francisc, catolicii se pregătesc să celebreze Paştele în condiţii de siguranţă sanitară, în colaborare cu autorităţile, a declarat, preotul Tarciziu Şerban, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.

„Sărbătoarea Floriilor evocă, în esenţă, evenimentul intrării mesianice a lui Isus Cristos în Ierusalim. Înconjurat şi aclamat de apostoli, de ucenici şi de o mare parte a populaţiei ca Mesia Cel Aşteptat, Isus intră în Ierusalim aducând un mesaj de abatere de la calea corupţiei şi abuzurilor şi de convertire la calea respectării Legii lui Dumnezeu. Sărbătoarea Floriilor nu poate fi disociată de cea a Paştelui şi marchează intrarea în pregătirea liturgică pentru Moartea şi Învierea lui Isus a Săptămânii Mari, a explicat preotul.

Duminica Floriilor este ca o poartă de intrare în Săptămâna Sfântă şi uneşte intrarea solemnă a lui Cristos în Ierusalim şi vestirea Pătimirii Mântuitorului la Sfânta Liturghie. Pentru credincioşii catolici, participarea la procesiunea şi la Sfânta Liturghie din această duminică este un prilej de mărturisire publică a credinţei şi de unitate cu toţii creştinii catolici din România şi din lumea întreagă.

Intrarea lui Isus în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după Lege că este Mesia, Mântuitorul lumii.

Poporul îl întâmpină pe Isus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume, pentru a aduce mântuirea ei.

Intrând ca Împărat în Ierusalim, Isus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.

Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea.

De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.

În vechime, Duminica Floriilor, începutul săptămânii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.

Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Isus.

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Isus Cristos.

În acest, an, Paștele Catolic este sărbătorit în 4 aprilie, iar Paștele Ortodox pe 2 mai.