20 martie – Echinocțiul de primăvară 2023: Începe primăvara astronomică. Momentul în care ziua este egală cu noaptea

Pe 20 martie 2023, începe primăvara astronomică în emisfera nordică prin echinocțiul de primăvară. În acest moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, mișcându-se de la sud la nord. Din punct de vedere calendaristic, primăvara începe la data de 1 martie de Mărțișor.

Data și ora echinocțiului de primăvară în 2023

Echinocțiul de primăvară în 2023 are loc la 20 martie, la ora 23:24 în România. Această zi semnalează începutul astronomic al primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică, potrivit astro-urseanu.ro

Ce este echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară se produce în emisfera nordică atunci când Soarele trece ecuatorul ceresc de la sud la nord. În această zi, ambele emisfere ale Pământului primesc aproape cantități egale de lumină solară.

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Echinocțiul de primăvară și începutul primăverii

Echinocțiul de primăvară reprezintă debutul astronomic al primăverii în emisfera nordică, dar începutul sezonului variază în funcție de criteriul meteorologic. În general, primăvara meteorologică începe la 1 martie și se încheie la 31 mai, în funcție de modelele climatice și temperaturile medii ale regiunilor.

Curiozități despre echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară este un eveniment astronomic interesant și plin de curiozități. De exemplu, în ziua echinocțiului, soarele răsare exact din est și apune în vest pentru toți locuitorii Pământului. La Polul Nord și la Polul Sud, soarele se deplasează orizontal pe cer, fără a apune, iar durata răsăriturilor și apusurilor de soare este cea mai scurtă din an.

Odată cu echinocţiul de primăvară în emisfera de nord începe primăvara din punct de vedere astronomic şi durează aproximativ 92 de zile. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Diferența dintre echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară

Echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară sunt două evenimente astronomice importante care semnalează schimbarea sezonului în emisfera nordică. Echinocțiul de primăvară indică debutul primăverii, iar solstițiul de vară este momentul în care ziua este cea mai lungă și noaptea cea mai scurtă în emisfera nordică.

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată. Când va fi echinocțiul de primăvară în următorii zece ani

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

 

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

Echinocțiu de primăvară 2023 – semnificații

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Echinocțiu de primăvară 2023 – tradiții și obiceiuri

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice, evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor.

Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

Pe vremea dacilor, numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară, mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.

La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, s-ar fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transformare. Obiceiul aprinderii focurilor, pentru a arde iarna şi a renaşte spiritul primăverii a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.

Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.