Echinocţiul de primăvară 2024. Primăvara astronomică începe miercuri, 20 martie, la ora 05:06

Echinocţiul de primăvară 2024. Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an miercuri, 20 martie, la ora 05:06 (ora României), potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

„După „Mărţişor”, „Babe” şi „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade”, scriu reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului. Aceasta se datorează poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23°27′.

Echinocţiul de primăvară 2024

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală.

Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

sursa, foto: astro-urseanu.ro