Echinocțiul de toamnă din 2026 are loc în noaptea de marți spre miercuri și marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică. Fenomenul se produce pe 23 septembrie, la ora 03:05, ora României.

După acest moment, zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile vor deveni tot mai lungi.

Echinocțiul nu aduce însă automat o răcire bruscă a vremii, fiind un reper astronomic, nu unul meteorologic.

La ce oră are loc echinocțiul de toamnă 2026

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", echinocțiul de toamnă se produce miercuri, 23 septembrie 2026, la ora 03:05.

Publicitate

Fenomenul are loc în momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade.

Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

În emisfera nordică începe toamna astronomică, în timp ce în emisfera sudică același moment marchează debutul primăverii.

Ce înseamnă echinocțiul de toamnă

În preajma echinocțiului, Soarele răsare în apropierea punctului cardinal est și apune în apropierea punctului cardinal vest. Durata zilei și cea a nopții sunt apropiate.

Publicitate

Denumirea „echinocțiu” provine din cuvintele latinești "aequus", care înseamnă "egal", și "nox", tradus prin "noapte".

Ziua și noaptea nu au însă peste tot exact câte 12 ore.

Una dintre explicații este refracția atmosferică, mai exact, atmosfera deviază lumina și face Soarele vizibil puțin înainte de răsăritul geometric și pentru scurt timp după apusul geometric.

Momentul în care ziua și noaptea au efectiv aproximativ câte 12 ore diferă în funcție de latitudine și poate fi înregistrat cu câteva zile înainte sau după echinocțiu.

Publicitate

De ce toamna astronomică începe pe 23 septembrie și nu pe 1 septembrie

Toamna are două date de început, în funcție de sistemul de referință folosit: meteorologic sau astronomic.

Toamna meteorologică începe în fiecare an pe 1 septembrie și se încheie pe 30 noiembrie.

Împărțirea anotimpurilor în intervale fixe de câte trei luni permite compararea mai ușoară a temperaturilor, precipitațiilor și a celorlalte date climatice.

Toamna astronomică nu urmează lunile calendaristice.

Aceasta începe odată cu echinocțiul de toamnă, produs, de regulă, pe 22 sau 23 septembrie în emisfera nordică, și se încheie la solstițiul de iarnă.

Prin urmare, 1 septembrie este începutul toamnei meteorologice, iar 23 septembrie 2026 reprezintă începutul toamnei astronomice.

De ce data echinocțiului diferă de la un an la altul

Data echinocțiului de toamnă nu este fixă. Fenomenul poate avea loc pe 22 sau 23 septembrie, în funcție de an.

Variația este legată de durata deplasării Pământului în jurul Soarelui și de diferența dintre anul astronomic și anul calendaristic.

Această diferență este compensată periodic prin introducerea anilor bisecți.

Publicitate

În 2025, echinocțiul de toamnă s-a produs pe 22 septembrie, la ora 21:19, iar în 2026 are loc pe 23 septembrie, la ora 03:05.

În 2027, fenomenul se va produce tot pe 23 septembrie, la ora 09:02, potrivit calendarului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Ce se schimbă după echinocțiul de toamnă

După echinocțiu, în emisfera nordică, zilele continuă să se scurteze, iar nopțile devin mai lungi.

Procesul se menține până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, când este înregistrată cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.

La latitudinile României, în perioada echinocțiului, Soarele ajunge la amiază la o înălțime medie de aproximativ 45 de grade, reprezentând jumătatea distanței unghiulare dintre orizont și zenit.

Reducerea duratei zilelor nu trebuie confundată cu schimbarea orei.

România va reveni la ora standard în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ora 04:00 va deveni ora 03:00. Citește și Când se trece la ora de iarnă în 2026 și de ce ceasurile se dau înapoi la ora 04:00, nu la miezul nopții

Publicitate

Se schimbă vremea odată cu echinocțiul?

Echinocțiul nu provoacă o răcire imediată și nu anunță automat o schimbare bruscă a vremii. Este un eveniment astronomic determinat de poziția Pământului față de Soare.

Temperaturile, precipitațiile și celelalte fenomene meteorologice sunt influențate de circulația maselor de aer și de condițiile atmosferice.

Din acest motiv, după începutul toamnei astronomice pot exista atât zile reci, cât și perioade cu temperaturi ridicate.

Schimbarea care se produce constant după echinocțiu este reducerea duratei luminii naturale.

Astfel, zilele se scurtează, iar nopțile se prelungesc până la solstițiul de iarnă.