Eurostat: România, cea mai mare pondere din UE a persoanelor care nu își permit o masă consistentă, o dată la două zile

România a înregistrat în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care nu își puteau permite financiar o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile. Procentul a ajuns la 18,1%, de peste două ori mai mare decât media UE. România se află pe ultimul loc în Uniune și în privința posibilității de a plăti o conexiune la internet acasă și a unei săptămâni de vacanță pe an, arată datele publicate de Eurostat.

Cele mai recente date sunt incluse în ediția 2026 a publicației „Key figures on European living conditions”, realizată de Eurostat. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra condițiilor de viață din Europa, cu accent inclusiv pe veniturile populației, inegalitate, sărăcie, excluziune socială și dificultățile financiare ale gospodăriilor.

18,1% dintre români nu își permit o masă adecvată o dată la două zile

Datele Eurostat arată diferențe foarte mari între statele membre în ceea ce privește posibilitatea populației de a-și permite periodic o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian.

Publicitate

În 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene nu își putea permite financiar o asemenea masă o dată la două zile.

România a înregistrat cea mai ridicată pondere dintre toate statele membre, de 18,1%, în timp ce la polul opus s-a situat Cipru, cu numai 1,2%.

Ponderea înregistrată în România este astfel de peste două ori mai mare decât media UE și de peste 15 ori mai ridicată decât cea din Cipru.

Indicatorul măsoară incapacitatea financiară de a-și permite o asemenea masă și nu preferințele alimentare. Tocmai de aceea, definiția Eurostat include și echivalentul vegetarian.

Eurostat precizează că incapacitatea de a-și permite anumite bunuri și servicii poate fi utilizată ca măsură a sărăciei absolute.

România, pe ultimul loc în UE și la posibilitatea de a plăti internetul acasă

România înregistrează cea mai nefavorabilă situație din Uniunea Europeană și în ceea ce privește posibilitatea financiară de a avea o conexiune la internet pentru uz personal acasă.

La nivelul UE, 2% din populație nu își putea permite în 2025 o conexiune la internet la domiciliu.

În România, ponderea ajungea la 6,2%, cea mai mare dintre statele membre și de peste trei ori peste media europeană.

La celălalt capăt al clasamentului se afla Finlanda, unde numai 0,1% din populație nu își putea permite financiar o conexiune la internet acasă.

Șase din zece români nu își permit o săptămână de vacanță pe an

Datele Eurostat mai scot în evidență un indicator la care România se află din nou în cea mai nefavorabilă poziție din UE: posibilitatea de a plăti o săptămână de vacanță în afara locuinței, în fiecare an.

În 2025, 61,4% din populația României nu își putea permite financiar o asemenea vacanță, cea mai mare pondere dintre statele Uniunii Europene.

Media UE era de numai 27,5%, ceea ce înseamnă că situația înregistrată în România era de peste două ori mai nefavorabilă.

La polul opus se afla Luxemburg, unde 10,6% din populație nu își permitea financiar o săptămână de vacanță pe an.

Practic, datele Eurostat arată că aproximativ șase din zece persoane din România se aflau în această situație în 2025.

Peste 12% dintre europeni nu își permit activități periodice de recreere

Eurostat a analizat și posibilitatea populației de a participa în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber.

În 2025, 12,1% dintre locuitorii Uniunii Europene nu își puteau permite financiar să participe regulat la o activitate de recreere.

Diferențele dintre state sunt considerabile. Cea mai mică pondere a fost înregistrată în Croația – 3,9%, în timp ce Grecia s-a aflat la extrema opusă, cu 27,3%.

În cazul acestui indicator, spre deosebire de masă, internet și vacanță, România nu este țara cu cea mai ridicată pondere din UE.

România are și cea mai mare rată a deprivării materiale și sociale severe din UE

O imagine mai amplă asupra situației este oferită de indicatorul Eurostat privind deprivarea materială și socială severă.

În 2025, România a înregistrat o rată de 16,8%, cea mai mare dintre țările Uniunii Europene. Au urmat Bulgaria, cu 15%, și Grecia, cu 14,9%.

La polul opus, cea mai redusă rată a fost înregistrată în Slovenia, de numai 1,9%.

Indicatorul deprivării materiale și sociale severe este mai larg decât simpla imposibilitate de a cumpăra anumite produse și urmărește privarea forțată de o serie de bunuri, servicii și activități considerate necesare pentru un nivel de trai adecvat.

România a avut și cea mai mare deteriorare la posibilitatea de a încălzi corespunzător locuința

Raportul Eurostat oferă și date despre dificultățile populației de a-și menține locuința încălzită corespunzător.

În 2025, 8,8% din populația UE nu își putea permite să mențină o temperatură adecvată în locuință, în scădere de la 9,2% în 2024.

România nu a avut cea mai mare pondere la acest indicator – aceasta a fost înregistrată în Grecia, cu 18,1% –, însă România a consemnat cea mai mare creștere din UE față de anul precedent: 1,1 puncte procentuale.

Peste 92 de milioane de europeni, în risc de sărăcie sau excluziune socială

La nivel mai larg, Eurostat arată că 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, reprezentând 20,9% din populație, se aflau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Numărul a scăzut cu aproximativ 500.000 de persoane față de 2024.

Dintre acestea, 72,4 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie, iar 5,7 milioane se confruntau simultan cu toate cele trei situații luate în calcul de indicator: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Datele provin din ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață

Publicația „Key figures on European living conditions – 2026 edition” utilizează în principal date din EU-SILC – European Union Statistics on Income and Living Conditions, principala sursă statistică europeană privind veniturile, sărăcia, excluziunea socială și condițiile de viață.

Eurostat precizează că populația statistică este formată din persoanele care locuiesc în gospodării private, persoanele din gospodării colective și instituții fiind, în general, excluse. Indicatorii UE sunt calculați ca medii ale indicatorilor naționali ponderate în funcție de populație.

Pentru majoritatea indicatorilor din ediția 2026, cele mai recente date sunt cele aferente anului 2025. Publicația urmărește, între altele, distribuția veniturilor, inegalitățile, riscul de sărăcie și excluziune socială, deprivarea materială, dificultățile economice, caracteristicile gospodăriilor, sănătatea și calitatea vieții.