Eurostat: România, singura țară din UE care a redus alocările pentru cercetare. Ultimul loc la bani pe locuitor

România este singurul stat din Uniunea Europeană care și-a redus, în ultimul deceniu, alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

În 2025, România a alocat 18,8 euro pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Prin comparație, media UE a fost de 288,9 euro pe locuitor.

Datele Eurostat arată o diferență majoră între România și statele aflate în fruntea clasamentului. Luxemburg a avut alocări de 917,2 euro pe locuitor, Danemarca 627,1 euro, iar Germania 553,5 euro.

România, singura scădere din UE în zece ani

Potrivit Eurostat, România este singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat o scădere a alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare, în euro pe locuitor, între 2015 și 2025.

Publicitate

În 2015, România aloca 20,8 euro pe locuitor. În 2025, suma a coborât la 18,8 euro pe locuitor.

Scăderea este de 9,6% în zece ani.

În același interval, toate celelalte state membre au raportat creșteri. Cele mai mici creșteri au fost în Suedia, iar cea mai mare creștere a fost în Bulgaria.

România, ultimul loc în Uniunea Europeană

România se află pe ultimul loc în UE la alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor.

Cele mai mici valori au fost înregistrate în România, cu 18,8 euro pe locuitor, Ungaria, cu 57,4 euro, și Malta, cu 73,7 euro.

Diferența față de media europeană este foarte mare. Alocarea din România este de peste 15 ori mai mică decât media UE, calculată la 288,9 euro pe locuitor.

Față de Luxemburg, statul aflat pe primul loc, diferența este și mai mare. Luxemburg a avut alocări de aproape 49 de ori mai mari decât România.

Bulgaria, creștere de aproape șase ori

Bulgaria a avut cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană în ultimii zece ani.

Alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare au crescut de la 15,5 euro pe locuitor în 2015 la 92,3 euro pe locuitor în 2025.

Creșterea este de 495,5%.

Chiar dacă Bulgaria nu se află în partea superioară a clasamentului european, evoluția sa este importantă deoarece a pornit de la un nivel foarte redus și a depășit clar România la acest indicator.

În 2015, România aloca mai mult decât Bulgaria pe locuitor. În 2025, Bulgaria aloca de aproape cinci ori mai mult decât România.

Cât a alocat Uniunea Europeană pentru cercetare în 2025

La nivelul Uniunii Europene, guvernele au alocat în 2025 aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare.

Suma este echivalentă cu 0,69% din PIB-ul Uniunii Europene.

Comparativ cu 2024, alocările au crescut cu 2,4%. Față de 2015, creșterea este de 60,5%.

Această evoluție arată că, la nivel european, cercetarea și dezvoltarea au devenit o prioritate bugetară mai importantă în ultimul deceniu, chiar dacă diferențele dintre state rămân foarte mari.

Media UE: aproape 289 de euro pe locuitor

Alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare au ajuns, la nivelul Uniunii Europene, la 288,9 euro pe locuitor în 2025.

În 2015, media era de 183,2 euro pe locuitor.

Creșterea mediei europene a fost de 57,7% în zece ani.

În timp ce media UE a crescut puternic, România a mers în direcția opusă, cu o scădere de la 20,8 euro la 18,8 euro pe locuitor.

Țările cu cele mai mari alocări

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe locuitor au fost înregistrate în Luxemburg.

Luxemburg a alocat 917,2 euro pe locuitor în 2025, fiind urmat de Danemarca, cu 627,1 euro, și Germania, cu 553,5 euro.

În partea superioară a clasamentului se mai află Austria, cu 527,4 euro pe locuitor, și Țările de Jos, cu 513,4 euro.

Aceste state investesc mult mai mult în cercetare, inovare, universități, tehnologie, industrie și sănătate decât statele aflate în partea inferioară a clasamentului.

Ce măsoară indicatorul Eurostat

Indicatorul folosit de Eurostat este GBARD, adică alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare.

Acesta arată câți bani sunt prevăzuți în bugetele publice pentru cercetare și dezvoltare.

Eurostat precizează că indicatorul se referă la alocări bugetare, nu neapărat la cheltuieli efective finale. Cu alte cuvinte, datele arată ce sume au fost prevăzute în buget pentru cercetare, nu obligatoriu cât s-a cheltuit efectiv până la ultimul euro.

În aceste alocări intră fonduri pentru cercetare finanțată de guvern, inclusiv activități realizate în instituții publice, universități, mediul privat, organizații nonprofit sau prin colaborări internaționale.

Pentru ce sunt folosiți banii de cercetare

La nivelul Uniunii Europene, cea mai mare parte a fondurilor bugetare pentru cercetare și dezvoltare merge către dezvoltarea generală a cunoașterii.

Eurostat arată că 37,3% din alocările pentru cercetare și dezvoltare au mers către dezvoltarea generală a cunoașterii finanțată prin fonduri generale pentru universități.

Alte 18,4% au fost direcționate către dezvoltarea generală a cunoașterii din alte surse decât fondurile generale universitare.

Producția industrială și tehnologia au primit 9,5% din alocări, sănătatea 6,7%, apărarea 5,8%, iar explorarea și exploatarea spațiului 5,5%.

De ce contează investițiile în cercetare

Cercetarea și dezvoltarea sunt indicatori importanți pentru competitivitatea unei economii.

Țările care investesc mai mult în cercetare au șanse mai mari să dezvolte tehnologii noi, produse cu valoare adăugată, medicamente, soluții industriale, servicii digitale, proiecte universitare și capacitate de inovare.

În economie, cercetarea nu produce întotdeauna rezultate imediate, dar influențează pe termen lung productivitatea, calitatea locurilor de muncă, atragerea investițiilor și capacitatea unei țări de a concura în sectoare avansate.

Pentru România, datele Eurostat arată o vulnerabilitate majoră: alocările publice pentru cercetare rămân cele mai mici din UE, iar trendul ultimului deceniu este negativ.

Diferență uriașă față de media europeană

Alocarea de 18,8 euro pe locuitor plasează România foarte departe de media europeană.

Dacă media UE este de 288,9 euro pe locuitor, România se află la aproximativ 6,5% din media Uniunii.

Diferența nu este doar una statistică. Ea se poate vedea în capacitatea universităților, institutelor și companiilor de a finanța proiecte, de a păstra cercetători și de a participa la competiția europeană pentru inovare.

Într-o economie în care tehnologia, digitalizarea și industria avansată devin tot mai importante, subfinanțarea cercetării poate reduce șansele de dezvoltare pe termen lung.

România a scăzut și ca pondere în PIB

Eurostat arată că, în perioada 2015-2025, alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB au crescut la nivelul UE de la 0,66% la 0,69%.

În România, însă, indicatorul a avut una dintre cele mai mari scăderi din Uniune.

Scăderea a fost de 0,17 puncte procentuale, cea mai mare reducere menționată de Eurostat alături de alte state cu scăderi importante.

Aceasta confirmă că problema nu este doar una legată de populație sau de raportarea pe locuitor, ci și de ponderea pe care cercetarea o ocupă în buget raportat la dimensiunea economiei.

Date provizorii pentru 2025

Eurostat precizează că datele pentru 2025 sunt preliminare la nivelul Uniunii Europene.

Pentru cele mai multe state, inclusiv România, datele sunt marcate ca provizorii și pot fi revizuite ulterior.

Eurostat menționează că datele provizorii urmează să fie verificate și actualizate de statele membre în decembrie 2026.

Chiar și cu această precizare metodologică, poziția României este clară în datele publicate acum: ultimul loc în UE și singura scădere a alocărilor pe locuitor în ultimul deceniu.