Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: înscrieri la examen, până în 3 iunie. Toate detaliile pentru elevii de clasa a VIII-a

Publicat

examen teza lucrare

Luni, 30 mai, au început înscrierile la examenul de Evaluare Națională 2022 pentru elevii de clasa a VIII-a. Aceștia sunt înscriși direct de către școli, activitatea fiind coordonată de către dirigintele clasei. Probele de examen, la Română și Matematică, se desfășoară în perioada 14-16 iunie.

Pentru candidații din anii precedenți înscrierea se face de către secretariatul unității de învățământ pe care candidații au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceștia. Elevii CES trebuie să depună cerere dacă vor să participe la examen.

Vezi Evaluare Națională 2022: Toate TESTELE de ANTRENAMENT publicate de Ministerul Educației. Alte MODELE de SUBIECTE pentru examen

Elevii din clasele a VIII-a încheie cursurile vineri, 3 iunie.

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Vezi EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: TESTELE de antrenament, setul 6 – Română și Matematică. Modele de subiecte pentru examen

Evaluare Națională 2022 – structura subiectelor

În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare şi îndreptare publicat în 2005, dar și DOOM 3, publicat în 2022, fără a fi vizate elemente tratate distinct.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, care se ocupă de elaborarea subiectelor pentru examen, a publicat precizări privind Evaluarea Națională 2022 la clasa a VIII-a.

La proba de Română

  • la proba de limba română și/sau maternă, un răspuns completat în căsuța de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontala a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect

”În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat”, se arată în document.

La redactarea textului de opinie, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul ”în primul rând”, ”în al doilea rând”, ”în concluzie”, accentul fiind pus pe gândirea critic, potrivit sursei citate.

De asemenea, în compararea unor texte literare, elevii nu trebuie să memoreze citate:

„Subliniem că pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală”.

La redactarea lucrărilor, elevii trebuie să evite elemente ce nu vor putea fi punctate sau nu se vor puncta:

  • truismele
  • utilizarea unor idei cu caracter general
  • folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară
  • folosirea nejustificată a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus
  • folosirea nejustificată a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării
  • utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice.

Variantele de subiect sunt construite astfel încât itemii să măsoare gradul de formare / dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.

Textele-suport sunt alese, preponderent, din patrimoniul cultural (național și universal) și respectă temele precizate în programă: Eu și universul familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.

Este esențial ca absolventul de clasa a VIII-a să citească atent cerințele și să respecte prevederile acestora.

În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat.

Pentru verificarea respectării limitei de cuvinte, se vor lua în calcul toate cuvintele scrise de elev (inclusiv conjuncții, prepoziții, articole etc.).

Subiectul I – cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează:

  • A – preponderent, evaluarea competentei de lectură, a competențe intelectuale
  • B – preponderent, evaluarea competențelor lingvistice.

Itemul care evaluează competența de recunoaștere a modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale sau pe cea de evaluare a informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale poate avea în vedere:

  • identificarea a structurii / a tiparului textual, a mijloacelor de caracterizare
  • rolul textului descriptiv / dialogat / narativ în textul literar,
  • relația dintre imagine și cuvânt în textul multimodal
  • valoarea stilistică a diminutivelor
  • identificarea / interpretarea unor figuri de stil etc.

Pentru evaluarea competenței de prezentare a unor răspunsuri personale pe marginea unor texte diverse, se solicită absolventului de clasa a VIII-a redactarea unui text de opinie.

Astfel, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul: în primul rând, în al doilea rând, în concluzie etc., accentul fiind pus pe gândirea critică.

În ceea ce privește itemii care urmăresc evaluarea competențelor de comparare din programa de examen:

  • compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
  • compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
  • compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

(așa cum este, de exemplu, cerința A9 din modelul oficial, publicat în noiembrie 2021: Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text)

compararea se poate realiza, conform competențelor, după o serie de criterii date, prevăzute de acestea și de conținuturile asociate:

  • tema, valoare (culturală / morală), personaj, idei, punct de vedere, structură etc.

Pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală.

Subiectul I.B are în vedere, preponderent, evaluarea competențelor lingvistice, cu accent pe caracterul comunicativ-funcțional.

Subiectul al II-lea constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea din textul literar (metatext) sau scrierea creativă.

Pentru itemii care vizează redactarea unui tip de text studiat (rezumat, text argumentativ etc.), reperele nu vor fi precizate în cerință, întrucât ele se suprapun cu achizițiile elevului.

În cazul rezumatului, de exemplu, evaluarea vizează în ce măsură elevii cunosc regulile de alcătuire a acestuia, deosebindu-se de planul simplu / dezvoltat de idei sau de simplă relatare a evenimentelor.

Un alt item care vizează scrierea despre text ar putea solicita caracterizarea personajului, pe baza unor repere ca:

  • precizarea identității, a statutului personajului, prezentarea trăsăturilor morale și fizice
  • recizarea unor mijloace de caracterizare identificate în text
  • comentarea unor secvențe relevante
  • asocierea personajului din textul-suport cu un personaj dintr-un alt text literar (din perspectiva valorii, a unor trăsături comune etc.) / asocierea din perspectiva unor valori comune (o valoare personală și o valoare a personajului)

În cazul unui itemi care vizează prezentarea temei sau a semnificației / unei semnificații din textul liric (de asemenea, un item posibil ce vizează scrierea după text), reperele poți avea în vedere:

  • descrierea în cuvinte proprii al lumii textului (redare parafrastică)
  • prezentarea unor semnificații ale textului dat
  • interpretarea unor figuri de stil
  • corelarea unor idei cu o idee dintr-o altă operă artistică etc.

În cazul scrierii creative, itemul permite adaptarea reperelor date la secvențele prototipice / structurile textului prevăzute în programă.

Absolvenții de clasa a VIII-a vor redacta lucrurile astfel încât să evite o serie de elemente care nu vor putea fi punctate sau care nu se vor puncta precum: truismele, utilizarea unor idei cu caracter general, folosirea nejustificat a conceptelor de teorie literară, a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice”.

La proba de Matematică

  • un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect
  • sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră
  • este permisă realizarea unor figuri geometrice (cu creion sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor

Reguli la examenul de Evaluare Națională 2022

Accesul elevilor este permis în intervalul orar 8.00 – 8.30.

La ora 9.00, candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne.

Subiectele sunt primite sub formă de broșură, dar elevii pot să solicite și pagini suplimentare, dacă este cazul.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute (două ore) calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare. Asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta.

Supravegherea probelor scrise este asigurată, pentru fiecare sală de examen, de cel puțin un asistent, cadru didactic de altă specialitate decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susține proba.

Reguli pentru elevi la Evaluare Națională 2022 – obiecte interzise în sălile de examen

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi alte asemenea obiecte. Candidaţii au obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen în acest scop.

Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen.

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen

  • orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
  • telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/ asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Încălcarea regulilor menţionate va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ ciorne/ foi din lucrările scrise etc.

Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile menționate şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

Apoi, candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile amintite şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor are drept consecinţă măsurile menţionate.

Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise.

La părăsirea sălii de examen, candidaţii nu primesc subiectele.

Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale poate decide ca activităţile din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a să se realizeze utilizând aplicaţia informatică dedicată examenelor naţionale.

Reguli Evaluare Națională 2022 – corectarea lucrărilor și contestații

În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cazul în care diferenţa între notele acordate de cei doi profesori evaluator este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori.

După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.

Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă

Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. În cazul candidatului minor, declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestuia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – supraveghere audio-video

Sălile de clasă din unităţile de învăţământ – centre de examen în care se desfăşoară probele pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi sălile în care se predau/ se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise ale candidaţilor sunt supravegheate audio-video.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen şi comisiile judeţene/ Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audiovideo din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile menţionate din unitatea de învăţământ respectivă.

Dacă, în urma verificărilor se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către candidaţi, comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

În cazul în care verificările sunt făcute de către comisia din unitatea de învăţământ-centru de examen şi se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului, aceasta anunţă comisia judeţeană/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care ia măsuri de sancţionare şi anunţă, în scris, Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examenul de evaluare naţională se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care au fost distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută de aceştia.

Pentru comunicarea notelor obţinute la examenul de evaluare naţională, înainte de etapa de depunere şi soluţionare a contestaţiilor, comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare naţională, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învăţământ de provenienţă, notele obţinute la fiecare probă scrisă, media sau menţiunile „absent”/”eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen:

  • afişează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaţilor care au depus contestaţii, notele obţinute în urma rezolvării contestaţiilor, la loc vizibil, la avizier şi pe website-ul unităţii de învăţământ.
  • tipăresc lista rezultatelor finale după contestaţii ale candidaţilor anonimizaţi şi o afişează, conform calendarului, cu semnătura preşedintelui şi a secretarului comisiei din centrul de examen, la avizierul unităţii de învăţământ şi pe website-ul acesteia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – afișarea rezultatelor

Rezultatele examenului de evaluare naţională ale candidaţilor anonimizaţi sunt afişate şi pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei şi a inspectoratelor şcolare.

Candidatul major şi părinţii/ reprezentanţii legali ai candidatului minor pot solicita comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale vizualizarea lucrării/lucrărilor propriului copil numai după afişarea rezultatelor finale, după etapa de soluţionare a contestaţiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Solicitarea de vizualizare nu poate conduce la reevaluarea şi/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

Membrii comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale sau cei ai Comisiei naţionale de organizare a evaluării naţionale pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor şi a borderourilor de evaluare în scopul verificării/ reevaluării acesteia/ acestora.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Protest al sindicaliștilor din Poliție. Sunt nemulțumiți de salarii și spun că nu le sunt respectate drepturile

Publicat

Sindicaliștii polițiști au declanșat ”seria protestelor pe termen nelimitat”. Marți, aceștia pichetează sediul Ministerului Finanțelor.

Polițiștii susțin că drepturile lor le sunt ”sfidate grosolan” de Guvern. Amintesc de proiectul Ministerului Muncii prin care ”doar câteva ministere, laolaltă cu toate structurile lor teritoriale, ar beneficia de o majoare a salariului de bază de 15%”, iar pentru ei este prevăzută doar jumătate din diferența amânată doi ani.

Sindicaliștii care participă la protest spun că au revendicări scrise, trimise Guvernului, MAI și Ministerului Finanțelor și au solicitat inclusiv discuții cu ministrul Adrian Cîciu.

Participă și reprezentanți de la Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, de la SCMD, dar și de la alte sindicate polițienești.

Comunicatul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual:

”Drepturile noastre și ale întregii familii ocupaționale bugetare Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, dar și ale pensionarilor militari (rezerviști din Armată și Poliție, care pot fi rechemați oricând, la ordin, în activitate, conform Legii nr. 446/2006 ), sunt în continuare sfidate grosolan de către actualul Guvern.

Mai mult, printr-un proiect legislativ inițiat acum câteva zile de Ministerul Muncii (confirmat oficial de către ministrul de resort al Coaliției), se continuă haosul în sistemul bugetar de salarizare, și așa discreționar și politizat, astfel încât doar câteva ministere, alese pe sprânceană, plus INS (pentru ,,complexitatea muncii desfășurate” – cităm din nota de fundamentare), laolaltă cu toate structurile lor teritoriale, ar beneficia de o majorare a salariului de bază de 15% (să ne explicăm: nu depreciem munca din diferite domenii de activitate și am evitat tot timpul să ne uităm în curtea altora, dar o astfel de sintagmă justificativă, inventată de inițiatorul OUG, este de neînțeles, prin raportare la noi și la celelalte ocupații bugetare).

O majorare consistentă, de până la 50%, ar urma să fie acordată tuturor angajaților de la stat, care lucrează în domeniul fondurilor europene (inclusiv în SNAOPSN), în timp ce familia noastră ocupațională ar beneficia DOAR de jumătate din diferența amânată doi ani, care trebuia acordată, INTEGRAL, la 1 ianuarie 2022 (în fond, sume infime, de 150-200 lei, anulate de inflația majoră a ultimilor ani). Deci, o altă amânare, O ALTĂ SFIDARE!

Nu putem suporta la nesfârșit deciziile preferențiale ale Guvernului și ale Coaliției care l-a generat, pentru că, în tot acest an, pe parcursul discuțiilor și al negocierilor, desfășurate la cel mai înalt nivel, deciziile care ne privesc au fost pasate de la unii la alții, fără scrupule!

  • – Pentru domnii guvernanți, ,,complexitatea muncii” noastre nu există!
  • – Sutele de cazuri de polițiști ultragiați sau zecile de cazuri de colegi căzuți la datorie sunt doar niște cifre furnizate de complexitatea muncii de la Statistică, și atât!
  • – Riscurile profesionale cotidiene și misiunile cu adevărat dificile – a căror complexitate este reală, nu generată din pix -, în lupta cu infractorii români sau importați de peste șase luni, odată cu declanșarea războiului de la granița României, nu sunt fezabile pentru Coaliție!
  • – Nopțile nedormite și eforturile mari ale colegilor de la Frontieră, de la Imigrări, de la Combaterea Crimei Organizate și Antidrog sau din alte structuri, pentru securizarea granițelor UE, dar și sfidarea miilor de polițiști judiciariști, care susțin activitatea Parchetelor și întregul proces penal românesc, pe salarii înghețate la nivel infim, niciuna dintre aceste probleme sau misiuni nu este atât de ,,complexă” pentru guvernanți, încât să le dea de gândit să aplice măcar legea salarizării, pe care tot ei au votat-o în Parlament!

Dacă nu vom avea un răspuns pozitiv din partea Guvernului, cât mai urgent, vom extinde manifestările, în mod legal, la nivel național, recurgând la ACȚIUNI DE PROTEST INEDITE!”

sursă foto: SNPPC – Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare Cod Galben de furtuni în Alba și alte județe din țară, de miercuri până joi. Ploi torențiale și descărcări electrice

Publicat

Meteorologii au emis marți o atenționare Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabilă în sudul județului Alba și alte județe din țară de miercuri, 10 august, ora 10:00 până joi, 11 august, ora 10:00. 

Potrivit ANM, în Oltenia, în nord-vestul Munteniei, precum și în zona Carpaților Meridionali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25 … 35 l/mp și izolat 40 … 60 l/mp.

În majoritatea regiunilor, până la sfârșitul săptămânii, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Reamintim faptul că județul Alba se află sub atenționări Cod Galben și Cod Portocaliu de furtuni, valabile până miercuri, 10 august.

Cod Galben – instabilitate atmosferică temporar accentuată – 9 august, ora 10:00 – 10 august, ora 10:00

La munte, în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, nordul Olteniei, nord-vestul Munteniei, mai ales dupăamiaza și seara, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25 … 35 l/mp și izolat 40 … 60 l/mp.

Cod Portocaliu – instabilitate atmosferică accentuată – ploi abundente – 9 august, ora 12:00 – 10 august, ora 10:00

În zonele montane și submontane vor fi perioade cu averse torențiale, iar în intervale scurte de timp, dar mai ales prin acumulare se vor înregistra cantități de apă de 40 … 60 l/mp și pe arii restrânse de peste 70 … 80 l/mp.

Acestea vor fi asociate și cu descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Situație CRITICĂ în agricultura din Alba. Mai mult de o jumătate dintre culturile înființate în primăvară, distruse de secetă

Publicat

Alba se află printre cele 30 de județe care au raportat culturi afectate de secetă. În total, potrivit datelor colectate până vineri, este vorba la nivel național despre 242.958 de hectare.

Potrivit unor informații transmise Alba24 de către reprezentanții Direcției pentru Agricultură Alba, în total, peste 2.425 de hectare de culturi însămânțate în primăvară au fost afectate în județ.

Este mai mult de jumătate din suprafața de 4.551 de hectare declarată. De menționat că la culturile înființate în toamnă, recoltate deja în procent de 98%, nu s-au înregistrat pagube. 

Potrivit directorului instituției, Doina Vasiu, în județul Alba, au fost lovite de secetă culturile agricole din Cugir, Alba Iulia, Sebeș, Ocna Mureș, Ohaba, Pianu, Berghin, Ciugud, Albac, Gârbova, Cut, Noșlac și Vințu de Jos, dar situația din alte localități este în curs de raportare.

Spre exemplu la Cugir, din cele 213 hectare cultivate cu porumb siloz, 192 de hectare au fost calamitate. Situația stă la fel și la soia, unde aproape 48 de hectare din cele 53 cultivate, au fost distruse.

CULTURA SUPRAFAȚA DECLARATĂ SUPRAFAȚA CALAMITATĂ
PORUMB BOABE 2041,19 1071,25
SOIA 244,38 198,09
PORUMB SILOZ 786,43 438,07
LUCERNA 697,39 339,16
FLOAREA SOARELUI 752,68 362,63
CARTOF 6,86 4,12
GRÂU 9,06 4,88
ORZOAICĂ 8,95 4,63
TUTUN 3,79 2,50
ZMEURĂ 0,37 0,148
TOTAL 4551,05 2425,47

Prefectul Nicolae Albu spune că la nivelul județului funcționează o comisie de evaluare a pagubelor, din care fac parte și reprezentanții orașelor și comunelor care au raportat pagube. Comisia stabilește în teren gradul de afectare al culturilor și face o evaluare valorică.

Raportările ajung pe masa Guvernului. Potrivit procedurilor din anii trecuți, fermierii ar putea fi despăgubiți total sau parțial pentru pierderile suferite, cel mai probabil printr-o grilă unică pe hectar, raportată la tipul de cultură.

Situația la nivel național

Din suprafaţa totală raportată la nive național, 133.460 ha sunt cultivate cu grâu şi triticale, după care urmează suprafeţele cultivate cu orz, orzoaică, ovăz şi secară – 20.121 ha, rapiţă – 24.399 ha, porumb – 40.476 ha, soia – 2.641 ha, mazăre – 558 ha, floarea-soarelui – 15.148 ha, plante furajere – 1.955 ha, alte culturi – 4.107 ha.

Judeţele care au raportat culturi afectate de secetă sunt Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

9 august: 421 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul, primul unificator al românilor. Ucis de mercenari la Câmpia Turzii

Publicat

Mihai Viteazu este primul domnitor care a reușit să unească cele trei provincii românești, Moldova, Țara Românească și Transilvania. În 9 august se împlinesc 421 de ani de la asasinarea domnitorului Mihai Viteazul – primul unificator al românilor.

Pe 9 august 1601, Mihai Viteazul, era ucis la Câmpia Turzii de mercenarii valoni din armata generalului Giorgio Basta, fostul său aliat. Mihai Viteazu a domnit în Țara Românească între anii 1593- 1601, în Transilvania între anii 1599-1600 și în Moldova în anul 1600.

 

Cine a fost Mihai Viteazul

Mihai Viteazul (născut la 1557 sau 1558 în orașul Târgul de Floci din Țara Românească), fiul lui Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinţi, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593).

În septembrie 1593 a devenit domn al Ţării Româneşti (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boiereşti precum Buzeştii şi Cantacuzinii, precum şi al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory.

„Mihai Viteazul a ocupat tronul Ţării Româneşti în toamna anului 1953, într-un moment în care conjunctura internaţională părea favorabilă ridicării Ţărilor Române de pe panta prăbuşirii economice şi a pierderii fiinţei lor statale”, se arată în ampla lucrare „Istoria românilor”, apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

O parte a statelor europene se grupaseră, din iniţiativa papei Clement al VIII-lea, în „Liga Sfântă”.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, Ţările Române cunoşteau pe plan intern cea mai puternică creştere de până atunci a dependenţei lor faţă de Poarta otomană, autonomia internă fiind grav ştirbită, în timp ce pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia.

În plan intern, Mihai Viteazul a acţionat pentru întărirea autorităţii domneşti. S-a remarcat rapid ca un luptător pentru independenţă, dar şi pentru apărarea cauzei creştinătăţii, luând singur iniţiativa alăturării la ”Liga Sfântă”.

Politică unificatoare, antiotomană

Politica sa antiotomană s-a concretizat în sistemul de alianţe politico-militare ale ţărilor române din 1594.

Războiul antiotoman a început la 13 noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor şi a negustorilor otomani prezenţi în Ţara Românească, după care, în perioada decembrie 1594- ianuarie 1595, luptele s-au extins spre Dunăre, la Giurgiu, Rusciuc ş.a. Mihai Viteazul şi-a organizat o armată proprie, de mercenari, alcătuită din poloni, secui, cazaci, sârbi etc., precum şi unităţi de călăraşi, ”roşii”, unităţi de ”dărăbanţi”, la care s-au adăugat voluntari de la sud de Dunăre.

Pentru a face faţă confruntărilor cu turcii, Mihai Viteazul a căutat să întărească alianţa cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. O delegaţie de 12 boieri munteni a plecat la 1 mai 1595 spre Alba Iulia pentru tratative în acest scop.

„La 20 mai a fost încheiat nu un simplu act de alianţă – cum voise domnul – , ci unul înjositor pentru Mihai Viteazul, care devenea din aliat un supus, un locţiitor al lui Sigismund Bathory în Ţara Românească, cu o autoritate scăzută şi faţă de marii boieri ai ţării, de al căror sfat trebuia să ţină seama în toate actele de guvernare”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001)

În august 1595, o mare oştire otomană condusă de marele vizir Sinan-paşa a trecut Dunărea la Giurgiu. După celebra bătălie de la Călugăreni (13/23 august 1595), în zona mlăştinoasă a Neajlovului, unde Mihai Viteazul a repurtat o strălucită victorie tactică asupra avangărzii otomane, domnul Ţării Româneşti a hotărât retragerea spre Bucureşti, apoi spre Târgovişte.

Armata otomană a ocupat Bucureştii şi Târgoviştea, dar în octombrie 1595 oştile unite din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au silit oştile otomane să se retragă. Tot în octombrie 1595 oastea turcă a suferit o grea înfrângere la Giurgiu, iar în noiembrie 1595 „teritoriul Ţării Româneşti cunoştea momentul eliberării de apăsătoarea dominaţie otomană”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

În 1596 au continuat luptele cu turcii în sudul Dunării, unde a avut loc o expediţie balcanică condusă de Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul.

La 30 mai/9 iunie 1598 a fost încheiat un tratat de alianţă între Ţara Românească şi Imperiul habsburgic.

Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a renunţat la tron în 1598, apoi din nou în 1599, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Bathory. Ca atare, în Transilvania şi în Moldova, prin Andrei Bathory respectiv Ieremia Movilă, ambii duşmani ai lui Mihai Viteazul, se consolidase poziţia adepţilor unei politici favorabile alianţei cu turcii.

”Atât timp cât dincolo de Carpaţi – locul de refugiu în cazul invaziei otomane – era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea ameninţată, cu atât mai mult cu cât voievodul era confruntat cu opoziţia unor grupări boiereşti sprijinite de Polonia” aminteşte istoricul Florin Constantiniu în volumul ”O istorie sinceră a poporului român” (Editura ”Univers enciclopedic”, Bucureşti, 2002).

Înţelegând că aceste împrejurări făceau greu realizabile o alianţă creştină generală sau una mai restrânsă românească împotriva turcilor, Mihai Viteazul a luat iniţiativa înlăturării lui Andrei Bathory.

Oastea Ţării Româneşti a pătruns în Transilvania pe două direcţii: o parte a oastei, condusă de Mihai Viteazul, prin valea Buzăului şi a Teleajenului, iar cealaltă, condusă de banul Udrea, boierii Buzeşti şi de Baba Novac, pe Valea Oltului, spre Sibiu. Oastea Ţării Româneşti a înfrânt oastea lui Andrei Bathory în bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu, la 18/28 octombrie 1599.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. 

27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.” Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul.

Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.

Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.

”Aceleaşi considerente de securitate – eliminarea lui Ieremia Movilă, care se manifestase ca duşman al lui Mihai – au determinat campania domnului muntean în Moldova, adusă şi ea sub autoritatea sa (1600)”, scrie istoricul Florin Constantiniu.

La sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai 1600, Mihai Viteazul a atacat Moldova din trei direcţii diferite, iar în zilele de 6-7 mai grosul oastei se afla la Bacău. La 26 mai 1600 Mihai Viteazul a reuşit să ocupe cetatea Sucevei.

Într-un hrisov emis la Iaşi la 27 mai 1600, afirmând noua realitate politică, Mihai Viteazul se intitula ”Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”.

Mihai Viteazul a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului românesc, pentru prima dată în istorie cele trei ţări române fiind unite sub aceeaşi conducere.

Unirea a fost determinată de necesitatea creării unui puternic front antiotoman şi înlesnită de legăturile economice, politice, culturale existente între cele trei ţări române în Evul Mediu.

Unirea realizată de Mihai Viteazul a coalizat însă împotriva sa pe toţi cei care îşi vedeau ameninţate planurile de hegemonie politică în regiune. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, iar generalul său Georgio Basta era unul dintre adversarii cei mai înverşunaţi ai voievodului muntean.

De asemenea, nobilimea maghiară din Transilvania era ostilă lui Mihai Viteazul ca urmare a măsurilor luate aici de acesta.

În septembrie 1600, Mihai Viteazul a fost înfrânt de oastea lui Basta şi a nobilimii maghiare în lupta de la Mirăslău, iar în octombrie 1600 oastea polonă condusă de Jan Zamoyski a ocupat Moldova, Ieremia Movilă fiind reinstalat domn.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul a ajuns la curtea imperială de la Viena, pentru a cere ajutor. El a redactat aici un memoriu explicativ al acţiunilor sale, adresat împăratului Rudolf al II-lea.

În contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, împăratul Rudolf al II-lea a acceptat să-l susţină pe domnul român.

Aliaţi, Mihai Viteazul şi Gheorghe Basta au ieşit victorioşi în bătălia de la Guruslău (3/13 august 1601) împotriva lui Sigismund Bathory.

Generalul Giorgio Basta avea însă ambiţii proprii, fiind convins totodată că împăratul habsburg dorea Transilvania pentru imperiu. Din ordinul său, la 9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, în apropiere de Turda.

Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost adus în Ţara Românească de unul dintre căpitanii fostului domn şi înmormântat la Mânăstirea Dealu, de lângă Târgovişte.

Statuia lui Mihai Viteazul de la Alba Iulia. Dezvelită de Ceaușescu în 1968

Unul dintre simbolurile cele mai cunoscute al municipiului Alba Iulia este statuia din bronz a lui Mihai Viteazul, amplasată în Cetatea Alba Carolina, în fața Palatului Principilor Transilvaniei și nu departe de Muzeu și Sala Unirii.

Momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, acum 54 de ani, pe data de 28 noiembrie 1968, a fost unul special. Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

La eveniment a participat însuși Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al Partidului Comunist Român.

Se spune că tot liderul comunist ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de sculptorul Oscar Han, în ideea că artistul era la o vârstă înaintată, iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa operă importantă.

În realitate, realizările sale artistice au continuat. Amplasarea statuii în fața fostului Palat al Principilor Transilvaniei nu a fost întâmplătoare.

Edificiul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei.

Statuia din bronz este singura dintre cele realizate de Oscar Han și dedicate unor voievozi în care personajul este înfățișat călare. Artistul a ales să-l surprindă pe Mihai în ipostaza intrării sale triumfale în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599.

Figura domnitorului este una demnă, hotărâtă, marcată de însemnătatatea momentului. Pentru redarea trăsăturilor fizice, sculptorul s-a ghidat după cele mai cunoscute imagini de epocă ale voievodului.

Mihai are pe cap celebrul său buciuman, căciula cu mănunchi de pene în partea dreaptă. Poartă o mantie amplă, iar buzduganul îl ține trimfător în mâna stângă. Asta, întrucât cronicile vremii atestă că Mihai Viteazul era stângaci.

Monumentul, cu înălțimea de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, este dovada că, la Alba Iulia, în Cetate, amintirea lui Mihai Viteazul este vie și păstrată la loc de cinste.

surse: Agerpres, albaiuliaqr.ro, Consultant Științific: dr. Tudor Roșu – istoric

Sursa foto: (c) www.istorie-pe-scurt.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax