Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV: Luminița Manta a semnat cu CS Universitatea „1 Decembrie”. Directorul Petre Eleș vorbește în premieră de la venirea la Alba Iulia


Publicat

Echipa de baschet feminin CS Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia are lotul format, dar în jurul echipei totul este învăluit în mister, deoarece oficialii nu doresc să comunice numele jucătoarelor transferate. Alba24.ro a aflat însă numele a două jucătoare curtate de CS Universitatea.

Prima este Luminița Manta, baschetbalistă la CSM Târgoviște, în vârstă de 21 de ani şi 1,92 metri înălţime. Sportiva a evoluat pentru naționala under 20 a României și are în palmares două titluri de campioană națională. Contactată telefonic, Luminița Manta a confirmat mutarea ei la Alba Iulia. ”Am purtat negocieri și am semnat cu echipa de baschet din Alba. Am ales Alba Iulia pentru că acolo se vrea performanță și este exact ceea ce caut eu acum”, a declarat, în exclusivitate pentru Alba24.ro, Luminița Manta.

Sportiva nu va veni gratis la Alba Iulia, astfel că formația din orașul nostru va plăti în schimbul baschetbalistei de 21 de ani.

O altă sportivă cu care gruparea albaiuliană a negociat și care ar putea ajunge la Alba Iulia este Eniko Tarța de la CSS Craiova. Surse apropiate susțin că sportiva s-a aflat în negocieri cu echipa din Alba, iar, cum lotul este format,  aproape sigur că și Eniko Tarța a semnat cu echipa noastră. Lotul Universității va mai fi completat de încă o sportivă din țară și de trei jucătoare străine, care, conform oficialilor albaiulieni, se ridică la nivelul stranierelor aflate deja în țară.

Petre Eleș: ”Echipa e formată în totalitate, nu mai negociem cu nimeni”

Noul director sportiv al grupării din Alba Iulia, Petre Eleș, fost manager la CSM Satu Mare, a confirmat faptul că toate transferurile sunt parafate, însă nu a spus nimic sigur despre Luminița Manta. ”Este toată echipa formată în totalitate, nu mai negociem cu nimeni. Nu pot nici să confirm, nici să infirm, vom prezenta lotul la o conferință de presă”, a declarat Petre Eleș pentru Alba24.ro.  Noul director sportiv a acceptat totuși să spună cum a ajuns el la Alba Iulia și ce l-a determinat să aleagă orașul Unirii. ”Eu am ajuns la Alba Iulia în primul rând pentru că am fost ofertat, eu am lucrat la Satu Mare, dar din motive politice am renunțat la funcția de manager general de la Satu Mare. Eu știam foarte bine oamenii de la Alba, am întâlnit oameni extraordinari aici chiar și pe vremea când veneam ca adversar. Îmi doresc să facem performanță și la Alba Iulia. Este posibil ca în 3-4 ani să ajungem la fel de sus ca și CSM Satu Mare”, a mai spus Petre Eleș.

Volha Tămîrgeanu nu a mai rămas de CS Universitatea

Privită ca una dintre principalele sportive cu care se va negocia în această vară, Volha Tămîrgeanu nu a ajuns la un acord cu echipa  CS Universitatea Alba Iulia. Aceasta nu a putut accepta oferta venită din partea clubului albaiulian. Baschetbalista și-ar fi dorit să rămână la Alba Iulia, însă nu a putut accepta condițiile noului contract. ”Eu, sincer, aș fi vrut să rămân, acolo m-am simțit foarte bine, la Alba Iulia și îmi pare sincer rău că nu a fost să fie să rămân”, a spus Tămîrgeanu.

Chiar dacă nu mai e la echipă, sportiva nu poartă ranchiună echipei pentru care a jucat un an. ”Le doresc celor de la Alba Iulia să-și îndeplinească obiectivul și chiar mai mult decât își propun. Eu regret că nu ne-am îndeplinit obiectivul. Acei oameni care au fost alături de noi meritau acest lucru”, a mai spus Volha Tămîrgeanu.

sursa foto: MCMBASKET:RO



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Pescari din Alba, amendați de Jandarmerie și ANPA. Au fost prinși la pescuit fără permis

Publicat

Trei persoane care au pescuit fără permis s-au ales cu amenzi, după un control făcut miercuri de Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Alba și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), pentru prevenirea şi combaterea braconajului.

Este vorba despre două persoane din Mihalț și alta din Căpud, care au fost prinse la pescuit fără a deține permis de pescuit.

Cele trei persoane au fost sancţionate contravenţional, conform Ordonanței de Urgență nr. 23/2008, cu amenzi în valoare totală de 600 de lei, transmite IJJ Alba.

De la începutul acestui an, jandarmii au aplicat 32 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind pescuitul și acvacultura și au constatat o infracțiune – cazul unui bărbat care a capturat prin metoda „greblare” un pește din specia somn, cu lungimea de 1,2 metri, pe râul Mureș.

Vezi și FOTO: Bărbat din Aiud, surprins de jandarmi în timp ce aducea spre mal, din râul Mureș, un somn de 1,2 metri, capturat ilegal

Jandarmeria Alba atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 58 din O.U.G nr. 23 din 2008 privind pescuitul și acvacultura, pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește sau alte viețuitoare acvatice vii, efectuate fără permis în habitatele piscicole naturale constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 300 și 600 lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Povestea aurarilor din Munții Apuseni. Expoziție de artă fotografică și studiu etnografic, la Alba Iulia

Publicat

În spațiul expozițional al Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia este expusă, în perioada 12 – 30 august, o expoziție de artă fotografică și studiu etnografic denumită „Aurarii din Munții Apuseni”. 

În arealul Buciumului au trăit aurarii, cei care exploatau și produceau aurul prin utilizarea șteampurilor. Aceștia îl amalgamau cu mercur și făceau câte o biluță de metal prețios, uneori de forma unei alune, alteori de forma unei nuci. Aurul acesta era apoi preschimbat în bani la Oficiul de Schimb al Aurului din Abrud, în schimbul căruia minerii obțineau dinamita necesară pușcării. Majoritatea aurarilor însă vindeau aurul prin rețele de contrabandă pentru că statul plătea puțin pe gramul de aur, iar oamenii munceau mult și pe un profit scăzut. Așa încât doar o cantitate redusă se preschimba la Oficiul de Schimb.

 

 

Cele mai bogate mine de aur erau în arealul satului Bucium Poieni, în masivul Corabia, erau minele de la Frasin, care era situat la întretăierea satelor Bucium Șasa și Bucium Muntari și la Rodu, zonă aparținând satului Bucium Muntari, dar aflată în vecinătate cu Abruzelul.

Munca în mină şi celelalte activităţi de suprafaţă erau manuale. Cu timpul, organizarea minelor a devenit mai eficientă. „Târdăşia”, adică acea asociere a minerilor care investeau în deschiderea și exploatarea unei galerii, putea angaja personal specializat, structurat într-o ierarhie complexă, cu sarcini clare.

 

Cel mai mare în grad era fierendaten-ul, un fel de director de exploatare, om cu multă experienţă. Al doilea în grad era „oberul”- maistrul principal, urmat în ierarhie de „homan”- maestrul de galerie.

Minerii propriu-zişi erau băieşii. Ei lucrau doar în abataj, în timp ce rânzarii erau cei care scoteau piatra până la gura minei în fiecare zi, de luni până vineri. Iar sâmbăta, întotdeauna, se făcea împărţirea minereului conform părților de mină pe care le avea fiecare dintre cei care lucrau pe mină.

 

Chiar dacă toţi angajaţii aveau un contract clar referitor exploatarea aurului și la concesionarea părților de mină totuși, ca o măsură de precauție suplimentară, de la străjeri până la firendateni, toți erau puşi să jure că nu se vor atinge de aur.

În perioada interbelică terenurile aurifere din zona Buciumului erau concesionate societăţilor „Aurul” şi „Concordia”. Oamenii aveau dreptul de a lua piatră numai din zona de unde îşi cumpăraseră acest drept. Zona putea fi bogată sau săracă în minereu aurifer, după cum era norocul fiecăruia. Munca era în schimb la fel de dură, iar sudoarea la fel de abundentă.

Minereul era scos de pe baie cu roaba sau cu sacul în spinare, iar unde galeria se lărgea era scos cu râzna, care era un vagonet de lemn împins pe șine de către băieș. Transportarea minereului de la mină la şteampuri se făcea cu animalele de povară, de către membrii familiei sau de către alte persoane, plătite săptămânal.

Unii mergeau cu caii cu corfele, alții cu boii cu carele, iar Geo Bogza, impresionat de munca brută pe care o desfăşurau aceşti oameni, avea să exclame, după vizita pe care a făcut-o în Apuseni: „Mineri chinuiţi ca la Roşia Montană nu se mai pot întâlni în nici o altă parte a lumii”. În realitate, la fel trăiau și minerii buciumani, căci munca pe mină însemna un consum fantastic de energie.

​Iată cum relatează Vădan Nicolae de pe Valea Abruzelului procedeul obținerii aurului: „Minereul se scotea de pe mină cu calul cu corfele. Astea erau nişte împletituri din lemn de alun sub formă de coşuri puse de o parte şi de alta a calului. Minereul se aducea la şteampuri, care aveau câte trei sau șase săgeţi. La capătul săgeţilor era o piatră de granit, prins într-un cerc de fier pe stâlpul acela de lemn. Apa cădea pe o roată ca de moară care punea în mişcare săgeţile ce cădeau în contratimp şi măcinau minereul. Minereul după ce era mărunţit i se dădea drumul într-un fel de jgheab odată cu apa şi de acolo se alegeau firele de aur cu şaitrocul. Se tot mişca şaitrocul acela până ieşeau la suprafaţă firele de aur.

​Majoritatea oamenilor erau săraci. Cei săraci luau în picioare ciorapi de lână făcuţi de femei şi călcau prin albia Abruzelului şi firicelele de aur de pe fundul velii se prindeau de ciorapi. Să desculţau şi scuturau ciorapii pe hârtie. Firele de aur, aşa ca nisipul, le puneau într-un săculeţ de piele şi le prelucrau. Şi făceau acolo câteva grame de aur de pe urma cărora, după ce le schimbau în monedă, îşi cumpărau bucate, de aveau ce mânca”.

​Tehnologia obținerii aurului nu era nici simplă, dar nici extraordinar de complexă. Oamenii foloseau forța apei de pe văi, dar în mijlocul verii apa scădea și atunci șteampurile se opreau, spre deosebire de Roșia Montană care avea avantajul tăurilor antropice, construite începând cu secolul al XVIII-lea, în timpul împărătesei Maria Tereza, care ofereau un surplus de apă pe timpul verii și deci șteampurile funcționau mai mult timp.

Oamenii nu risipeau apa și fiecare dintre ei o colecta pe niște șanțuri numite iazuri, aceeași apă era direcționată apoi de la șteampul care o folosea printr-un sistem de ceterne de lemn și o direcționa la un alt iaz și de aici la un alt șteamp.

O întreagă industrie a aurului a funcționat în acest fel până în 1948 când prin legea naționalizării minele au fost închise și sigilate, aurarii și-au pierdut dreptul de concesionare stipulat prin contracte, șteampurile au fost oprite, iar aurarii somați să cedeze aurul. Pentru că s-au opus au fost ridicați de către dubele Securității și anchetați, bătuți crunt până când au cedat aurul obținut de ei cu multă trudă.

S-a încheiat astfel o perioadă de exploatare a aurului care dăinuia de sute de ani și odată cu ea s-a renunțat și la o tehnologie care astăzi pare romantică, dar care ascundea multă muncă și era un mijloc important de trai pentru moții buciumani.

sursa: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

foto: Vasile Sârb

text: prof. dr. Mirela Crâsnic

Reprezentanții Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia mulțumesc localnicilor din comuna Bucium, județul Alba, cu sprijinul cărora au fost realizate ședințele foto.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un bărbat din Alba Iulia a alimentat la o benzinărie din oraș, dar nu a plătit. S-a ales cu dosar penal pentru furt

Publicat

scumpiri

Poliţiştii Biroului de Ordine Publică din Alba Iuia l-au depistat pe un bărbat de 35 de ani, din Alba Iulia ca persoană bănuită de comiterea unui furt semnalat poliţiei la data de 12 august 2020, în jurul orei 13.00, de către reprezentanţii unei staţii de carburanţi din Alba Iulia, au transmis reprezentanții IPJ Alba, într-un comunicat de presă. 

Se pare că, bărbatul ar fi alimentat autoturismul pe care îl conducea, fără ca ulterior să mai plătească contravaloarea combustibilului.

Față de bărbat, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un tânăr din Unirea și-a amenințat iubita cu bătaia. Nu mai are voie să se apropie de ea pentru 5 zile

Publicat

politie, IPJ, masina politie

Polițiștii din Unirea au emis un ordin de protecție provizoriu față de un bărbat care și-a amenințat concubina. Are și dosar penal pentru amenințare.

Potrivit IPJ Alba, la data de 12 august 2020, în jurul orei 11,00, o tânără de 19 ani, din Unirea, a sesizat poliția cu privire la faptul că a fost amenințată de concubinul său.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că în noaptea de 11/12 august, tânărul, în vârstă de 22 de ani, în urma unui unor discuții în contradictoriu, și-ar fi amenințat concubina cu acte de violență.

Polițiștii au aplicat formularul de evaluare al riscului, iar în urma interpretării acestuia a rezultat că se impune emiterea unui ordin de protecție provizoriu, tânărului fiindu-i interzis sa se apropie de concubina sa.

Față de acesta a fost întocmit și dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate