Exponatul lunii mai la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş: document despre cum se sărbătorea 1 Mai, în urmă cu 77 de ani

Exponatul lunii mai la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş: document cu privire la sărbătorirea primului „1 Mai muncitoresc” la Sebeş

Ziua de 1 Mai este sărbătorită pe scară largă în întreaga lume încă din anul 1889, când Congresul Internaționalei Socialiste a decretat-o ca Ziua Internațională a Muncii. La această dată se comemorează victimele grevei generale de la Chicago din anul 1886.

Atunci au participat peste 90.000 de demonstranți, membri ai Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada. Protestele s-au soldat cu numeroase victime şi care au avut ca câștig pentru muncitori reducerea programului de muncă la 8 ore pe zi fără diminuarea salariului.

Maial, sărbătoare laică

În Regatul României, 1 Mai, ca zi a muncii, a fost sărbătorită pentru  prima dată în anul 1890, iar în Transilvania, sărbătoarea, nu era aniversată. În schimb, saşii celebrau o sărbătoare laică cunoscută sub denumirea de „Maial”, sub forma unei petreceri câmpenești, din ea lipsind însă orice componentă ideologică.

Preluate de români de la saşi, Maialurile nu se organizau exclusiv la data de 1 mai, fiind sărbătorite aleatoriu pe parcursul întregii luni. Şi la Sebeş, influențați de sași, românii au început să organizeze astfel de petreceri. Acestea aveau loc la Pădurea Mare, Arini, Râpa Roşie, Şirinii Lancrămului sau în alte locuri.

Românii se bucurau de vremea bună, de natura reînviată, de muzica fanfarei sau a diferiților lăutari, precum şi de o masă câmpenească organizată prin aportul colectiv al participanților. Aceste petreceri erau exclusiv un prilej de socializare între membrii comunității și, la fel ca în cazul maialurilor săseşti, lipsea conținutul ideologic. Însă lucrurile nu au rămas aşa pentru multă vreme. Odată cu venirea comuniştilor la putere, peste Maial s-a suprapus sărbătoarea de 1 Mai, cu semnificația de zi a muncii, după cum vom vedea în rândurile care urmează.

1 Mai 1948: cum trebuiau împodobite clădirile

În arhiva Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în fondul documentar al Reuniunii „Andreiana” a meseriaşilor şi comercianţilor români (1878-1948), se păstrează un document emis de Comisia de decorare a oraşului, prin care, li se impunea membrilor reuniunii, modul în care să-şi împodobească fațada clădirii sediului, în vederea sărbătoririi zilei de 1 Mai 1948.

Mai jos, integral textul documentului:

„Comisia de decorarea orașului pentru ziua de 1 Maiu 1948.

Către Reuniunea Meseriaşilor /  Sebeş /

În vederea sărbătoririi zilei de 1 Maiu 1948, sărbătoarea muncii – PRIMUL 1 MAIU IN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ – Vi se pune în vedere că pentru această însemnată zi să ornamentați fațada instituției  cu:

1. Portrete ale lui: Marx, Engels, Lenin, Stalin, Ana Pauker, Gheorghiu Dej, Vasile Luca, Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu, Emil Bodnăraş, Lothar Rădăceanu, Petru Groza, Prof. Dr. Parhon, aşezate la loc de cinste.-

2. Ghirlande verzi şi flori.

3. Lozinci cu 1 Maiu citate din Constituţie etc. pe cari le veţi primi la timp.

4. Drapele şi drapeluţe în proporţie de 75 % roşuşi 25% tricolor.

Ornamentarea să fie cât mai estetică şi bogată.- / Pentru o cît mai reuşită a decorării faţadeiinstituţiei, veţi numi un colectiv compus din câţiva membrii din personalul Dvs., responsabil al acestui colectiv şi în direcţia ornamentării fiind la Dvoastră: Blândea Traian / Pentru orice lămuriri în cauză, responsabilul Dvoastră se va adresa Primăriei.- / Sebeş, 21 Aprilie 1948.- / PREŞEDINTE: Apolzan Ion SECRETAR: Henegariu”.

Context

Se poate observa faptul că, odată cu influența URSS, care în această parte a Europei şi-a impus dominația după finalul celui de al doilea Război Mondial, conținutul sărbătorii se schimbă. Accentul cade pe manifestațiile muncitorești şi proslăvirea liderilor comuniști.

Începând din anul 1948 şi până în 1989 acesta a fost modul în care se sărbătorea 1 Mai, singurul lucru care s-a schimbat de-a lungul timpului fiind doar portretele liderilor, transmit reprezentanții muzeului.