Expoziţie cu rămăşiţe de la deshumarea victimelor comunismului, la Muzeul din Aiud

La Muzeul de Istorie din Aiud va avea loc, vineri, vernisajul Expoziţiei „Numitorul comun: moartea” şi Conferinţa „De ce dezgropăm morţii comunismului”, susţinută de dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Emil Constantinescu şi apoi al premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Activităţile menţionate vor începe la ora 11:30, locul de desfăşurare fiind sala de expoziţii temporare a Muzeului de Istorie, situat în cetatea medievală a Aiudului. Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 15 octombrie – 12 noiembrie 2010.

Expoziţia, găzduită de Muzeul de Istorie din Aiud a fost realizată de CICCR, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, beneficiind şi de colaborarea Muzeului de Istorie din Turda. Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952.

Aceste acţiuni au avut loc în urma  cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2009 de către specialişti, arheologi şi istorici de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite la acest institut, la începutul anului 2010 au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, fie în cadrul recent înfiinţatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori voluntari din partea altor instituţii. Materialele şi obiectele care alcătuiesc expoziţia aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 18 persoane executate, toate prin împuşcare, 17 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Satu Mare, Teregova (jud. Caraş-Severin), Sânteju de Vale (jud. Cluj), Sălciua şi Dealul Capsei (jud. Alba).

Unul dintre cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărei mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sânteju de Vale, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos) sau patru victime (Hălmăsău – Sat).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.

Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu şi studenţilor, dar şi celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile  regimului comunist în România.