Exproprieri pentru rețelele de energie electrică: Ministerul anunță modificări: procedură simplificată și termene scurtate

Exproprieri pentru rețelele de energie electrică: Ministerul Energiei a finalizat un proiect de lege prin care, pe modelul de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, se vor putea face exproprieri pentru reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice într-un termen foarte scurt, a anunţat ministrul de resort, Bogdan Ivan.

„În momentul de faţă, noi avem aproximativ 80% din reţea veche de circa 30 de ani. Se lucrează la modernizarea ei, dar evident că este un ritm destul de lent.

Din acest punct de vedere, avem două soluţii la care lucrăm acum şi, chiar astăzi, înainte să vin la Comandament, am finalizat un proiect de lege prin care, pe modelul de la Compania Naţională de Autostrăzi, de la CNAIR, vom putea face exproprieri, într-un termen foarte scurt, pe tot ce înseamnă reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stocare”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

Publicitate

El a subliniat că există deja un grup de lucru, împreună cu premierul României, cu Ilie Bolojan, pentru a grăbi avizarea acestui act normativ, care va reduce cu cel puţin 80% timpii în care se fac toate reţelele din România.

„Mă refer, în primul, la birocraţia, care ne blochează şi, pe model de autostrăzi, facem şi reţele electrice”, a precizat ministrul Energiei.

Legislație modificată și pentru intervenția la rețelele din zonele protejate

Pe lângă aceste exproprieri de terenuri pentru rețelele de energie electrică, ministrul a menţionat că va fi actualizată şi legislaţia în alt domeniu, respectiv în ceea ce priveşte fondul forestier, deoarece sunt zone în care echipele nu pot interveni în cursul verii pentru a curăţa vegetaţia în preajma liniilor de medie şi joasă tensiune.

„Şi, doi, actualizăm legislaţia într-un alt domeniu, referitor la fondul forestier. Sunt zone în care echipele nu pot să intervină în cursul verii, pentru că e fond forestier, e arie naturală protejată, şi nu pot să cureţe de vegetaţii şi de copaci anumite zone limitrofe liniilor de medie şi înaltă tensiune.

Şi atunci, când bate vântul şi vine zăpada, cad copacii peste acele linii şi, evident, ne pun pe noi în situaţii foarte dificile.

Din acest motiv, iubesc natura, dar unde e lege, unde e interes al statului, trebuie să acţionăm.

Aşa că actualizăm legislaţia şi acolo, ca să nu mai fim blocaţi de arii protejate şi de alte de artificii care fac foarte mult rău României şi sistemului energetic naţional”, a adăugat Bogdan Ivan.

Exproprieri pentru rețelele de energie electrică: Care este regimul actual

Regimul exproprierilor în România este unul care încearcă, teoretic, să țină în echilibru două principii aflate permanent în tensiune: protecția dreptului de proprietate, garantat constituțional, și interesul public, care poate justifica, în anumite condiții stricte, pierderea acestui drept.

Baza juridică este Constituția, care spune clar că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu despăgubire „dreaptă și prealabilă”.

Această formulare, „dreaptă și prealabilă”, este esențială și a generat de-a lungul timpului numeroase litigii.

Legea-cadru este Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, completată în practică de legi speciale, mai ales în domeniul infrastructurii (autostrăzi, căi ferate, lucrări energetice), care simplifică procedura.

În practică, exproprierea începe cu declararea utilității publice a unui proiect. Nu este suficient ca autoritatea să afirme că are un plan: trebuie adoptat un act formal (hotărâre de guvern sau de consiliu local/județean, în funcție de caz) care stabilește că lucrarea servește interesului public.

Apoi se identifică imobilele afectate și proprietarii, iar aceștia sunt notificați.

Un punct sensibil este stabilirea despăgubirii. În teorie, evaluarea se face pe baza unui raport de expertiză, ținând cont de valoarea de piață a imobilului.

În practică, diferențele dintre oferta autorității și așteptările proprietarilor duc frecvent la procese.

Proprietarul poate contesta în instanță cuantumul despăgubirii, iar instanțele pot majora sumele stabilite inițial.

În ultimii ani, numeroase litigii au arătat că evaluările inițiale au fost, în unele cazuri, sub nivelul pieței.

Un alt aspect important este momentul transferului proprietății. În procedurile accelerate, folosite mai ales pentru infrastructură mare (autostrăzi, centuri ocolitoare), statul poate intra în posesie după consemnarea despăgubirii într-un cont deschis pe numele proprietarului, chiar dacă acesta contestă suma.

Asta înseamnă că proiectul poate continua, iar disputa privind valoarea despăgubirii se mută în instanță.

Regimul exproprierilor a fost influențat și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. România a avut cauze la CEDO privind ingerințe în dreptul de proprietate, iar practica instanțelor interne a devenit mai atentă la proporționalitate și la realitatea valorii de piață.

De altfel, Curtea Constituțională a intervenit de mai multe ori pentru a clarifica limitele legiuitorului în materie de despăgubiri.

În ultimii ani, exproprierile au fost legate în special de proiecte de infrastructură rutieră și energetică, dar și de lucrări urbane.

În orașe, impactul este adesea mai sensibil, pentru că afectează locuințe, mici afaceri sau terenuri cu valoare imobiliară ridicată.

Dincolo de cadrul legal, exproprierea rămâne un proces cu încărcătură emoțională puternică. Pentru proprietar, este o pierdere forțată, chiar dacă este compensată financiar.

Pentru autorități, este un instrument indispensabil pentru realizarea unor proiecte de interes public.