​Firmele și PFA ar putea fi obligate să plătească anual o taxă de înscriere într-un catalog al Camerei de Comerț. PROIECT la Senat

Firmele și persoanele fizice autorizate ar putea fi nevoite să plătească anual o taxă obligatorie la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor, potrivit unui proiect înregistrat la Senat.

Mai exact, companiile mari vor trebui să plătească 100 euro/an, cele mijlocii – 75 euro/an, cele mici 50 euro/an, microîntreprinderile – 20 euro/an, iar persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și cele familiale – 10 euro/an.

ONRC va trebui să pună la dispoziția CCIR, gratuit, informații corespinzătoare pentru asigurarea „conformității evidenței”.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.335/2007 a camerelor de comerț din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.836 din 6 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 20 aprilie.

Conform proiectului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare, depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, prevăzute de lege în sarcina profesioniştilor înregistraţi în registrul comerţului, este condiţionată de obţinerea certificatului de competenţă de către reprezentantul legal al profesionistului.

Potrivit sursei citate, catalogul firmelor este public şi reprezintă evidenţa tuturor profesioniştilor, întocmită şi actualizată periodic de către Camera Naţională împreună cu camerele judeţene.

Profesioniştii înregistraţi la registrul comerţului vor trebui să se înscrie, în termen de 15 zile de la data înfiinţării, în Catalogul firmelor.

Propunerea este susținută de parlamentari UDMR, PNL și PSD.

Potrivit actualei reglementări, spune expunerea de motive, Camerele judeţene au atribuţia de întocmire a evidenţei proprii a societăţilor comerciale, sub denumirea de catalogul firmelor, însă înscrierea în acesta se face doar la solicitarea societăţilor comerciale.

Același document mai spune că prin Catalogul firmelor, Camerele de comerţ vor genera „beneficii concrete pentru antreprenori prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi online, la nivel global şi se vor implica” în:

• realizarea de măsuri de promovare a capitalului autohton şi facilitarea accesului acestuia către noi pieţe;
• sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea de oportunităţi/parteneri de afaceri/resurse de finanţare, printr-un sistem digitalizat, cu expunere pe plan mondial, prin afilierea la reţeaua mondială, respectiv, europeană, a camerelor de comerţ;
• sprijinirea activităţii reprezentanţelor României din străinătate vizând promovarea comerţului;
• facilitarea şi derularea operaţiunilor aferente participării companiilor româneşti la misiuni economice, târguri şi expoziţii internaţionale;
• asigurarea complementarităţii programelor guvernamentale, vizând susţinerea exporturilor, inclusiv prin accesarea pieţelor extra-comunitare;
• facilitarea participării oamenilor de afaceri români la evenimente de promovare economică, de natura întâlnirilor şi forumurilor de afaceri, întâlnirilor B2B;
• sprijin acordat companiilor autohtone în toate etapele proiectelor de dezvoltare ale acestora pe plan internaţional, precum şi alte servicii conexe

„Reglementarea propusă prin proiectul legislativ, în fapt, includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, care să genereze vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, atât în mediul fizic cât şi în cel virtual – mai competitiv şi liber de barierele fizice şi geografice, gestionat de către camerele de comerţ, conform unor modele consacrate, testate şi valorificate corespunzător, la nivel european, apare necesară şi justificată în contextul crizei economice, sociale şi de identitate pe care România o traversează, în vederea creării cadrului optim pentru reconsolidarea mediului de afaceri naţional şi, implicit, a economiei ţării. (…)

Prin platforma propusă – Catalogul firmelor, CCIR şi camerele judeţene vor sprijini atât Statul român, prin identificarea în fiecare judeţ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit care nu au bilanţuri depuse), cât şi mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi Online, la nivel global”, se mai precizează în expunerea de motive.

Momentan proiectul se află la Senat, în calitate de primă cameră sesizată.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News